Rața șchioapă și cântecul de lebădă. De ce ultimii doi ani de mandat ai lui Trump ar putea fi cea mai haotică perioadă de până acum

Donald Trump se apropie de jumătatea mandatului. Expresia „lame duck” („rața șchioapă”) a apărut, inițial, la Bursa de Valori din Londra. Desemna un om de afaceri care a dat faliment. În politică, se referă la un oficial sau la un guvern aflat la sfârșitul mandatului, care și-a pierdut autoritatea sau nu mai poate fi reales. În ianuarie 2027, Donald Trump va deveni oficial o „rață șchioapă”. Va fi un președinte care își va îndeplini a doua jumătate a mandatului, fără posibilitatea de a candida pentru realegere. În mod normal, asta înseamnă că influența unui președinte începe să scadă. Dar cazul lui Trump este diferit, notează The Insider.

Trump a demonstrat deja disponibilitatea de a ocoli Congresul, avertizeză Alex Kreyn, autorul analizei.

• Trump a testat limitele constrângerilor judiciare;
• A ingnorat, în mare măsură, opinia publică;
• S-a bazat pe un cerc interior excepțional de loial, în timp ce conduce guvernul federal prin ordine executive.

Dacă republicanii pierd controlul asupra Camerei Reprezentanților, Trump s-ar putea simți și mai puțin obligat să respecte cuvântul Congresului sau să respecte normele stabilite.

S-ar putea ajunge la un haos și mai mare, atât pe plan intern, cât și în străinătate.

Contrastul dintre cele două mandate ale lui Trump

Există un contrast izbitor între prima și a doua președinție a lui Donald Trump, notează Alex Kreyn pentru The Insider.

Cercul său restrâns în timpul primului mandat a fost format în mare parte din tehnocrați care adoptau o abordare instituțională a guvernării.

• Aceștia îl vedeau pe Trump ca pe un copil mare. Se vedeau pe ei înșiși ca pe înțelepții „adulți din cameră” care îl puteau ține pe președinte sub control.
• Deși era lipsit de experiență, Trump asculta consilierii chiar și atunci când aceștia îi blocau sau sabotau în mod repetat inițiativele.
• Totuși, acest lucru nu l-a salvat de două impeachment-uri – una pentru abuzul de putere în relațiile sale cu Volodimir Zelensk și cealaltă după evenimentele din 6 ianuarie (când majoritatea aliaților săi politici rămași îl abandonaseră).

După ce a supraviețuit în mod miraculos unei tentative de asasinat în iulie 2024, Trump a ajuns să-și simtă propria mortalitate.

A susținut că este convins că a fost cruțat pentru o misiune revoluționară. „Dumnezeu m-a salvat ca să fac America măreață din nou”, a declarat Trump ulterior.

Nimeni nu-i poate spune „nu” lui Donald Trump

În timpul celui de-al doilea mandat, Trump a încetat să mai asculte pe nimeni altcineva decât pe sine. Și-a format echipa în principal pe baza loialității politice personale, continuă autorul analizei.

„Procedând astfel, a căutat să elimine haosul managerial, scurgerile de informații și ineficiența care i-au afectat primul mandat.

Astăzi, aproape nimeni nu-i poate spune lui Donald Trump nu. Independența tradițională a agențiilor de informații a fost erodată aproape până la a fi recunoscută.

• Trump cere deschis ca Departamentul de Justiție să-i investigheze pe adversarii săi politici.
• Între timp, anchetele asupra lui Trump însuși – o caracteristică obișnuită a primului său mandat la Casa Albă – au devenit de neconceput.

Majoritatea republicană din Congres s-a retras efectiv din guvernarea țării în primul an al Trump 2.0.

• Congresul a permanentizat reducerile de impozite care vor lăsa țara cu datorii suplimentare de trilioane de dolari.
• Nu a ridicat nicio obiecție când Trump a lansat un război cu Iranul, în ciuda faptului că nu a consultat ramura legislativă.
• În cele din urmă, Trump a blocat cheltuieli în valoare de 400 de miliarde de dolari care fuseseră aprobate de Congres.

A fost  încălcare clară a principiului constituțional care plasează portofelul guvernului în întregime în mâinile Congresului”, explică Alex Kreyn.

Opinia publică s-a întors împotriva lui Trump

Curtea Supremă a SUA, în ciuda majorității sale de 6 la 3 persoane numite de republicani, nu a fost întotdeauna de partea lui Trump.

Instanța, amintește Kreyn, a refuzat să abolească cetățenia prin dreptul nașterii și a anulat majoritatea tarifelor impuse de Trump importurilor din întreaga lume.

Totuși, chiar înainte de al doilea mandat al său, instanța a recunoscut o imunitate penală largă pentru președinți. Astfel, a redus drastic riscul ca Trump să fie ulterior urmărit penal pentru deciziile și acțiunile întreprinse în timpul mandatului.

„Oricât de slab ar părea Congresul, supunerea odinioară totală a republicanilor față de Trump a început să slăbească.

• Opinia publică s-a întors brusc împotriva lui Trump. Rata sa de aprobare, deja scăzută, continuă să scadă.
• Două treimi dintre americani declară că dezaprobă performanța sa în funcție, începând cu mijlocul lunii august.
• Democrații, în ciuda faptului că sunt consumați de propriile probleme interne, au început să-și revină în sondaje.

Economia a fost în mod tradițional un bastion republican. Partidul s-a poziționat drept campionul impozitelor reduse.

Însă, într-un sondaj Reuters/Ipsos din august, alegătorii au acordat democraților un avantaj mic față de republicani în ceea ce privește chestiunile economice: 38% la 35%.

În același timp, majoritatea a declarat că nu are încredere în niciunul dintre partide în gestionarea economiei”, mai notează autorul analizei.

Stilul de conducere al lui Trump ar fi o „harababură”

În aceste circumstanțe, susținerea lui Trump nu mai este o garanție a victoriei în alegerile primare republicane.

„Trump va începe, în mod firesc, să piardă influență, mai ales după alegerile de la jumătatea mandatului”, a recunoscut un consilier al Casei Albe într-un interviu acordat Reuters .

Istoricul prezidențial Douglas Brinkley a declarat agenției că stilul de conducere al lui Trump este o harababură care nu va produce rezultate. Asta indiferent de partidul care controlează Congresul după alegerile de la jumătatea mandatului.

• Pe 25 august, piața de predicții Kalshi a estimat șansele ca democrații să ocupe Camera la 86%.
• A oferit republicanilor o șansă de 53% de a păstra controlul asupra Senatului.

Rezultatul va juca un rol cheie în capacitatea lui Trump de a guverna în viitor. Dacă republicanii își păstrează controlul asupra ambelor camere, președintele va avea la dispoziție încă doi ani pentru a adopta legislația și a confirma judecătorii.

Trump este deja numit președintele de facto al Camerei Reprezentanților. O victorie republicană nu ar face decât să consolideze influența președintelui asupra Congresului”, mai scrie Kreyn.

Principalele „instrumente” ale lui Trump

Dacă democrații vor prelua controlul asupra Camerei Reprezentanților, vor putea bloca cea mai mare parte a agendei legislative a lui Trump. Bugetul va deveni subiectul unor negocieri constante.

• Democrații vor dobândi, de asemenea, puterea de a investiga administrația, de a cita oficiali să depună mărturie la audieri și de a solicita documente.
• Un Senat controlat de republicani, însă, i-ar permite lui Trump să continue să impună numiri și să blocheze inițiativele care provin din Cameră.

„Dacă republicanii pierd controlul asupra ambelor camere, blocajul legislativ va fi agravat de dificultăți serioase în confirmarea funcționarilor administrației și a judecătorilor federali.

Principalele instrumente ale lui Trump vor fi:

• ordinele executive
• puterea de a respinge legislația adoptată de Congres
• controlul direct asupra birocrației federale

Trump nu are nevoie să mai facă vreo campanie pentru realegere. S-ar putea simți chiar liber să ignore opinia publică.

În punctul culminant al războiului său comercial cu restul lumii, el a susținut că acum copiii americani vor avea două păpuși în loc de 30. A sugerat că alegătorii se obișnuiseră să trăiască mult peste posibilitățile lor.

Trump a fost și mai explicit atunci când războiul cu Iranul a făcut ca prețurile la benzină să crească vertiginos și a accelerat inflația. A numit-o un preț mic de plătit pentru securitate”, aminteșe autorul analizei.

Trump poate continua să ridice miza

În cartea lor publicată recent, „Regime Change”, jurnaliștii Maggie Haberman și Jonathan Swan scriu că președintele a devenit mai puțin interesat de reacțiile negative la adresa politicilor sale.

Potrivit lui Swan, lui Trump „nu-i pasă deloc” de rezultatul alegerilor de la jumătatea mandatului. În schimb, el se concentrează pe moștenirea sa ca figură istorică.

„Indiferent de rezultatul alegerilor din noiembrie, Trump va intra în 2027 în vârful puterii sale prezidențiale. Va avea puține motive să caute compromisuri cu aliații sau adversarii.

• Pe fondul problemelor economice, al unui război nepopular cu Iranul, al deportărilor în masă și al noilor bătălii ideologice interne, tensiunile politice s-ar putea intensifica.
• Criticii lui Trump au sugerat, cu optimism, că acesta a atins limita comportamentului său nesăbuit și periculos. Cu toate acestea, cariera sa politică a demonstrat în repetate rânduri contrariul.

Trump poate continua să ridice miza, transformând imprevizibilitatea sa într-o amenințare din ce în ce mai mare pentru stabilitatea țării”, încheie Alex Kreyn.