Ursula von der Leyen propune Europa „cu două viteze”. Cum funcționează acest mecanism în defavoarea țărilor mici, cum ar fi România
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a propus oficial conceptul unei Europe cu două viteze și a sugerat că statele membre care doresc să avanseze mai rapid în domenii economice cheie ar trebui să poată face acest lucru în grupuri mai mici, fără a fi blocate de lipsa unanimității. Poziția a fost exprimată într-o scrisoare adresată liderilor europeni pe 9 februarie, cu doar câteva zile înainte de summit-ul informal convocat de Mario Draghi pe 12 februarie.
Ce este „Europa cu două viteze”
Cu toate că Ursula von der Leyen susține că principalul obiectiv rămâne consensul celor 27 de state europene, Uniunea Europeană nu își permite să fie ținută în loc de divergențele politice dintre state atunci când competitivitatea este în joc. În cazul în care unanimitatea nu este posibilă la nivelul UE, statele dispuse să colaboreze mai strâns trebuie să utilizeze instrumentele prevăzute în tratate, precum cooperarea consolidată, pentru a împinge agenda economică înainte.
Această abordare vizează schimbarea procesului decizional și impulsionarea economiilor europene într-o nouă ordine mondială care este definită de o competitivitate acerbă a Statelor Unite și Chinei. Germania pledează, de asemenea, pentru abordarea unei „Europe cu două viteze” și propune o Uniune în care un grup central de state, posibil format din cele mai puternice șase economii, să stabilească prioritățile de acțiune.
Summitul european pentru competitivitate și raportul Draghi
Summitul de joi, 12 februarie, convocat de președintele Consiliului European, Antonio Costa, este considerat un moment de cotitură pentru implementarea recomandărilor din raportul Draghi privind viitorul competitivității europene.
Mario Draghi, Economist, fost Prim-ministru al Italiei și fost șef al Băncii Centrale Europene
Fostul premier italian și fost președinte al Băncii Centrale Europene, este invitat la acest summit pentru a prezenta viziunea sa despre un „federalism european pragmatic”. Draghi a avertizat recent că Europa riscă dezindustrializarea și subordonarea față de alți poli mondiali de putere dacă nu adoptă rapid reforme. Discuțiile se vor concentra pe reducerea birocrației, consolidarea pieței unice, suveranitatea tehnologică și crearea unui „Fond European pentru Competitivitate”. Von der Leyen a propus, de asemenea, introducerea unei clauze de preferință pentru companiile europene în sectoarele strategice, o măsură susținută de Franța, dar privită cu scepticism de Germania.
Care este miza reformei europene
Miza acestor propuneri este supraviețuirea economică a Europei într-un mediu geopolitic tensionat. Analizele recente au arătat că, la un an de la lansarea raportului Draghi, doar aproximativ 10% dintre măsurile propuse de acesta au fost efectiv implementate.
Ursula von der Leyen a avertizat că Europa se află într-o luptă pentru viitorul său, iar anul 2026 va fi ținut minte ca momentul în care diviziunile interne au forțat schimbarea modului de funcționare a Uniunii Europene. Deși la reuniunea informală din februarie nu se așteaptă concluzii formale, dezbaterile vor fundamenta deciziile strategice ce urmează să fie luate la Consiliul European din martie 2026.
Sursă foto: Brilliant Maps
Cum funcționează acest mecanism în defavoarea țărilor mici, cum ar fi România
Conceptul de „Europa cu două viteze” ridică o serie de îngrijorări majore pentru țările aflate în proces de recuperare economică, precum România. Deși, teoretic, noul mecanism este menit să deblocheze procesul decizional al Uniunii Europene, în practică, acesta poate crea mecanisme de excludere.
Sistemul „cu două viteze” poate funcționa în defavoarea țărilor mici sau cu o influență politică mai redusă. Atunci când un grup restrâns de state, în cazul de față nucleul dur al UE – Germania, Franța, Italia, Benelux – decide să avanseze singur într-un domeniu (apărare sau tehnologie), acestea vor stabili standardele, iar celelalte țări din flancul secund ar trebui să se conformeze cu regulile jocului. Singurul stat din fostul bloc comunist care poate merge în ritmul marilor puteri europene este Polonia.
Riscul marginalizării europene
În scrisoarea sa, von der Leyen menționează „preferința europeană” pentru achiziții și subvenții. În cazul României, acest fapt poate avea un impact nefavorabil. În cazul în care marile puteri europene decid să subvenționeze masiv doar industriile de înaltă tehnologie unde ele sunt deja lideri (aviație, microcipuri, armament etc.), banii vor merge în principal către firmele gigant din Vest. De cealaltă parte, țările mai mici riscă să rămână doar piețe de desfacere.
„O preferință europeană este un instrument necesar care contribuie la acest obiectiv. Aceasta poate contribui la crearea unor piețe lider în sectoare strategice și poate sprijini extinderea capacităților de producție europene. Utilizarea sa trebuie să fie susținută de analize economice solide și aliniată la prioritățile noastre industriale, colaborând în același timp în mod constructiv cu parteneri de încredere”, se arată în scrisoarea Ursulei von der Leyen.
România ar pierde dreptul de veto la nivelul UE
Într-o „Europă cu două viteze”, idee propusă de Franța în urmă cu 10 ani și reluată acum de Germania, România riscă să rămână la margine. Pentru a trece la „viteza superioară”, președinta Comisiei Europene și Mario Draghi susțin eliminarea unanimității în tot mai multe domenii (votul cu majoritate calificată). În prezent, dreptul de veto este „arma” statelor mici pentru a se asigura că interesele lor naționale nu sunt ignorate. Fără aceasta, un bloc format din marile puteri poate impune decizii care sunt mai mult în avantajul lor și în detrimentul celor periferice.
Pentru România, „Europa cu două viteze” înseamnă mai puțină influență politică și economică dinspre Bruxelles. Este posibil ca noua inițiativă de reorganizare a comunității europene s aducă mai puțini bani în țară și mai puține investiții. Mai mult, ar scădea rolul și așa minor pe care îl are Bucureștiul la Bruxelles.
Recomandările autorului: