Venezuela părăsește Curtea Penală Internațională în semn de protest. SUA au salutat decizia Caracasului

Venezuela s-a retras de la Curtea Penală Internaţională de la Haga. Guvernul de la Caracas a notificat Organizaţia Naţiunilor Unite, în urma anunțului făcut de ministrul venezuelean de Externe, Felix Plasencia.

„Venezuela consideră că acţiunile Curţii reflectă o părtinire geografică evidentă.[Curtea Penală Internațională] și-a concentrat în mod disproporţionat activitatea asupra ţărilor din Africa şi America Latină. În detrimentul ţărilor din Sudul Global”, a scris ministrul de Externe pe rețeaua X.

Venezuela a fost vizată de anchetă din vremea dictaturii lui Maduro

Ministrul de Externe a spus că „decizia este fermă şi irevocabilă”, la ordinul preşedintei interimare Delcy Rodriguez. Din 2017, Curtea Penală internațională a ancheat crime împotriva umanităţii comise în timpul fostului preşedinte Nicolas Maduro. Guvernul de la Caracas respinge acuzaţiile. În 2021, procurorul Karim Khan a deschis ancheta oficială asupra lui Nicolas Maduro.

În ianuarie 2025, CPI și-a închis biroul din Caracas, după ce a invocat lipsa cooperării din partea autorităților venezuelene. Într-un comunicat publicat duminică, Departamentul de Stat susține că instituția este lipsită de credibilitate și a cerut desființarea acesteia. Fostul dictator a fost capturat și arestat de către Statele Unite în urma unei operațiuni militare de la 3 ianuarie. Maduro a fost încarcerat la New York, iar Delcy Rodriguez a devenit președintele interimar al țării.

Trump vrea desființarea Curții de la Haga

SUA au salutat decizia guvernului de la Caracas și au solicitat în continuare tuturor statelor membre ale CPI să se retragă din Statutul de la Roma.  China, India, Rusia, Israel și Statele Unite nu sunt menbre ale Statutului de la Roma și nu recunosc jurisdicția curții.

„A venit timpul! Curtea Penală Internațională trebuie să fie desființată”, se arată în declarația Departamentului de Stat.

Statutul de la Roma este tratatul prin care a fost creată instituția pe 17 iulie 1998. A intrat în vigoare de la 1 iulie 2002. Curtea Penală Internațională sau Tribunalul de la Haga putea să judece lideri politici acuzați pentru:

• genocid
• crime împotriva umanității
• crime de război
• agresiune.

Țările membre care contribuie cel mai mult la finanțarea instituției sunt Japonia (25 mil.€), Germania (21 mil.€), Franța (15 mil.€), Regatul Unit (15 mil.€), Italia (11 mil.€), Coreea de Sud (9 mil.€), Canada (9 mil.€), Spania (7 mil.€), Brazilia (7 mil.€) și Australia (7 mil.€). Tribunalul a emis mandate de arestare pentru 73 de persoane, printre care și lideri de stat:

• fostul președinte al Sudanului, Omar al-Bashir (1944-);
• fostul președinte al Libiei, Muammar Gaddafi (1942-2011);
• fostul vicepreședinte al Republicii Congo, Jean-Pierre Bemba (1962-);
• președintele Federației Ruse, Vladimir Putin (1952-);
• premierul Israelului, Benjamin Netanyahu (1949 -);
• fostul lider Hamas, Yahya Sinwar (1962-2024);

Din cele 73 de persoane, 32 sunt în libertate, 38 sunt încă sub anchetă și numai trei își execută pedepsele, patru a ufost achitate,  iar șapte și-au dus sentința la capăt. Un caz aparte de fost lider de stat l-a reprezentat Slobodan Milošević, fostul președinte al Iugoslaviei/Serbiei,  acuzat pentru crime pe durata războaielor din Iugoslavia. Nu Curtea Penală Internațională s-a preocupat de cazul său. El a fost acuzat din 1999 de către Tribunalul Internațional al Națiunilor Unite pentru crime împotriva umanității și de încălcarea Convenției de la Geneva.  Arestat în 2001, a fost supus investigației înainte să fie judecat la Tribunalul Penal Internațional pentru Fosta Iugoslavie de la Haga. A murit în urma unui atac de cord în condiții neelucidate pe 11 martie 2006.

Șeful-procuror care a obținut mandate de arestare pentru Putin și Netanyau a fost demis

Între 2022 și 2024, instanța a emis mandate de arestare împotriva unor lideri politici acuzați pentru crime de război. Primul a fost președintele rus Vladimir Putin.

Au fost puși sub acuzare premierul israelian Benjamin Netanyahu și fostul ministru al Apărării Yoav Gallant. Totuși, retragerea unui stat din Curtea Penală Internațională nu va afecta investigațiile sau procedurile deja aflate în desfășurare.

Pe 24 iulie, statele membre au votat vineri pentru demiterea lui Karim Khan din funcția de șef-procuror al Curții. Acesta este acuzat pentru comportament sexual necorespunzător.

Sursa Foto: Președinția Venezuelei