MESAJUL transmis României de ambasadorul Rusiei la București, Oleg Malginov: „Dacă există o dorință din partea autorităților române să continuăm, o putem face fără ezitări”

Redactor:
Raluca Ion
EXCLUSIVITATE

„Anexare? Acest cuvânt este șters”, îmi spune, zâmbind, ambasadorul Rusiei la București, Oleg Malginov. „Șters. Ok? Pentru noi nu este anexare”, continuă diplomatul, deranjat în timpul interviului și de un alt cuvânt, „intervenție”. „Nu pot să fiu deloc de acord cu termenul pe care l-ați folosit, „intervenție”. Pentru că nu a fost nicio intervenție în Ucraina”, spune apăsat ambasadorul Malginov, în timpul discuției noastre.

Domnul Malginov îmi subliniază că alipirea Crimeei la Rusia ar fi avut drept cauză dorința rușilor din Crimeea de „a se proteja de elementele naziste” din Ucraina. „Au realizat că nu au viitor în această Ucraină, au vrut auto-protecție și au făcut în așa fel încât să aibă această auto-protecție”. Ceea ce a fost catalogat de statele UE și NATO drept „anexarea teritoriului unui stat suveran” apare în comunicarea de la Moscova drept o luptă împotriva discriminării și împotriva suprimării aspirațiilor legitime ale etnicilor ruși. În interviul de mai jos, puteți citi care este poziția diplomației ruse față de Transnistria, Republica Moldova, România și noua putere din Ucraina.

PRINCIPALELE DECLARAȚII ALE AMBASADORULUI RUSIEI LA BUCUREȘTI, OLEG MALGINOV, PE SCURT

DESPRE DECLARAȚIILE LUI TRAIAN BĂSESCU LA ADRESA RUSIEI: „Este un politician cu experiență. Sper că spune ceva la care a reflectat. Nu știu când. A fost o surpriză pentru mine, pentru că citește gândurile altui președinte, eu nu am această calitate. Dar nu pot fi de acord cu el”.

DESPRE TRANSNISTRIA: „Dacă politica autorităților va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspirațiilor legitime ale rușilor de a-și proteja limba, cultura, nu știu care va fi situația. Dar Federația Rusă nu va stimula niciodată asemenea evenimente. Pentru că nu suntem interesați să avem conflicte la graniță. Este costisitor. Implică probleme diplomatice și politice cu alte țări. Vrem ca autoritățile acestor țări, din Kiev și Chișinău, să-și asume responsabilitatea față de aceste populații. Și să fie înțelepte. Pentru că a fi înțelept înseamnă a fi deschis și a găsi o soluție normală la problemele delicate ale relațiilor interetnice. Sperăm că aceste autorități din Kiev și Moldova nu vor repeta situația”.

DESPRE TRANSNISTRIA: „Trebuie să construim. Altfel vom avea, din nou, o situație nu foarte bună. Nu suntem interesați într-o astfel de criză, de ce credeți că Rusia e interesată să plătească bani aici și acolo pentru a rezolva incompetența autorităților altor țări?”

DESPRE ACORDUL DE ASOCIERE AL MOLDOVEI LA UE: „Acesta este defavorabil legăturilor economice dintre Federația Rusă și țările din parteneriatul estic. Va fi. Pentru că acordul care este propus și care va fi semnat, iar mai apoi ratificat, înseamnă că vor fi consecințe economice asupra acestor relații. Nu este niciun dubiu. După semnarea acordului, lucrurile nu vor mai putea merge ca până acum pentru că parteneriatul estic ar încălca anumite obligații în CSI și în cadrul relațiilor economice dintre Rusia și statul respectiv. Anumite facilități care sunt acordate de Rusia nu vor mai fi acordate”.

DESPRE PREȚUL GAZULUI IMPORTAT DE MOLDOVA DUPĂ SEMNAREA ACORDULUI CU UE: „Este o chestiune foarte complicată. Să nu discutăm această chestiune de la nivelul unor persoane care nu înțeleg cu exactitate. Eu însumi nu am o înțelegere prea profundă asupra acestei probleme și nu vorbesc despre chestiuni în care nu sunt profesionist. Spun că da, vor exista niște consecințe, clar.”

DESPRE RELAȚIA CU ROMÂNIA: „Nu anulăm nimic. Suntem gata să continuăm. Dacă există o dorință din partea autorităților române să continuăm, o putem face fără ezitări și o vom face. Dar, după cum am indicat și anterior, să construiești ceva este dificil. Este o muncă dificilă să depășești anumite stereotipuri. Să găsești un numitor comun, astfel încât să mergem înainte, să punem chestiunile dificile puțin deoparte și să revenim la ele mai târziu. Dar este foarte ușor să distrugi. Și nu ai nevoie de un partener ca să distrugi.”

DESPRE TRUPELE RUSEȘTI DE LA GRANIȚA CU UCRAINA: „Desigur, fiecare vede ceva. Dar nu a fost nimic clandestin în această mică mișcare de trupe pe teritoriul Federației Ruse. Dacă aceasta este singura problemă cu Ucraina, președintele a luat o decizie. Vor opri exercițiile militare.”

CITIȚI MAI JOS INTERVIUL PE LARG

În ce condiții ar putea iniția Rusia o intervenție în alte regiuni în care trăiesc populații semnificative de ruși?

Presupun că doriți să vorbim despre Ucraina. Nu pot să fiu deloc de acord cu termenul pe care l-ați folosit, „intervenție”. Pentru că nu a fost nicio intervenție în Ucraina și pentru că situația care a avut loc este mult mai complicată.

Vedeți, evenimentele au început cu protestul oamenilor din Kiev, care a fost împotriva autorităților, împotriva corupției și a fost bazată pe situația de a semna, a nu semna, a amâna, a nu amâna semnarea documentului legat de parteneriatul estic. Și, de la bun început, a existat o încercare de a avea negocieri între diferitele segmente ale societății. Care, până la un anumit punct, au adus niște rezultate. Dar acest lucru nu a fost pe placul câtorva forțe politice din Ucraina, nu a fost pe placul anumitor cercuri din afara Ucrainei. Și din ianuarie situația a fost agravată artificial într-o mare măsură. Nu știm încă ce s-a întâmplat acolo în a doua jumătate a lui ianuarie și la începutul lui februarie. Sunt în desfășurare investigații care vor face, poate, lucrurile mai clare. În a doua fază, protestele și-au schimbat caracterul: au fost violente, cu lupte de stradă și, din păcate, cu decese provocate de lunetiști și nu este clar cine au fost lunetiștii. Sunt anumite surse care spun că lunetiștii au fost angajați de Sectorul de dreapta pentru a provoca și mai mult situația.

Am văzut că aproape în fiecare zi demnitarii sau vizitatorii străini veneau pe Euromaidan, îi susțineau, îi instigau să continue, să lupte, să meargă până la capăt, să spargă, să distrugă. S-a întâmplat și toate televiziunile au arătat-o.

Dar a mai fost o parte…

Știu, aveți propria părere, aveți propria viziune.

Nu, voiam să clarific…

Sunt povești care…

A mai fost o parte implicată în proteste. Au fost manifestanții, pe de-o parte, și oficialii guvernamentali pe de alta. Poate puteți vorbi despre ambele părți.

Vorbesc despre viziunea noastră asupra situației. La un anumit stadiu, protestele care au avut o componentă foarte puternică de luptă împotriva corupției, au fost deturnate, nu de către cel mai mai mare, dar de către un foarte puternic segment, care a fost numit Sectorul de dreapta. Ideologia lor e neonazistă, iar grupurile lor, care veneau în principal din părțile vestice ale Ucrainei, cu arme de foc, iar acum vedem problema, au dominat protestul. Și o demonstrație pașnică a devenit din ce în ce mai violentă.

Autoritățile au încercat la un anumit moment să ia anumite măsuri, nu au reușit, iar conflictul a devenit un conflict cu lupte de stradă. Și nu era așa de ușor să-l oprești. Când, pe 21 februarie, au venit trei miniștri de Externe, din Franța, Germania și Polonia, au luat liderii Opoziției și autoritățile, au adus un acord, care spunea, mai mult sau mai puțin, opriți protestele violente, retrageți grupurile înarmate de ambele părți, dezarmați grupurile înarmate ilegal, reformă constituțională, alegeri, alegeri prezidențiale și parlamentare și așa mai departe. Pentru a ajunge la o nouă înțelegere. La nu la mai mult de 12 ore după asta, forțele Opoziției, văzând că Guvernul și-a retras forțele, au profitat de ocazie și au luat puterea. Aceasta a fost o lovitură de stat militară, din punctul nostru de vedere. Fără discuție. Iar grupul care a ajuns la putere nu are legitimitate.

Din punct de vedere ideologic, forțele Opoziției erau dominate de așa zisul Sector de dreapta. Și o parte a acestei ideologii era puternic anti-rusească. Nu mă refer la Rusia ca stat, ci ca limbă rusă, cultură rusă, civilizație rusă. Pentru Ucraina, asta nu e doar o mișcare defavorabilă, ci sinucigașă.  Acel moment, în care vesticii (n.r. protestatarii din Vestul Ucrainei) încercau să scoată componenta rusească din națiunea ucraineană, i-a făcut pe oamenii din Crimeea să se revolte. Ei aveau Sovietul lor, care este Parlamentul lor ales, ei aveau autoritățile lor, iar populația a cerut să fie protejată de aceste elemente naziste. Au realizat că nu au viitor în această Ucraină, au vrut auto-protecție și au făcut în așa fel încât să aibă această auto-protecție.

„Nu suntem interesați să avem conflicte la graniță. Este costisitor. Implică probleme diplomatice”

Ar putea scenariul Crimeea să se repete în regiuni în care trăiesc un număr mare de ruși, precum estul Ucrainei sau Transnistria?

V-am spus viziunea noastră asupra scenariului. Adică vreți să spuneți: „Poate o populație din aceste teritorii, dumneavoastră le-ați menționat, nu eu, să se revolte împotriva autorităților centrale ale țării?” Nu știu, nu depinde de noi. Depinde de politica autorităților. Dacă politica va fi îndreptată înspre discriminare, înspre suprimarea aspirațiilor legitime de a-și proteja limba, cultura și așa mai departe, nu știu care va fi situația. Dar Federația Rusă nu va stimula niciodată asemenea evenimente. Pentru că nu suntem interesați să avem conflicte la graniță. Indiferent ce spun alții, nu vrem asta. Este costisitor. Implică probleme diplomatice și politice cu alte țări. Vrem ca autoritățile acestor țări, din Kiev și Chișinău, să-și asume responsabilitatea față de aceste populații. Și să fie înțelepte. Pentru că a fi înțelept înseamnă a fi deschis și a găsi o soluție normală la problemele delicate ale relațiilor interetnice. Sperăm că aceste autorități din Kiev și Moldova nu vor repeta situația. Nu este a noastră. Credeți-mă.

„Suntem îngrijorați de încercările de a crea o blocadă asupra Transnistriei”

Ar accepta Federația Rusă o cerere a Transnistriei de a se alătura Rusiei?

O să elaborez puțin întrebarea, dacă-mi permiteți. Dacă autoritățile din Chișinău vor eșua, dacă nu vor fi în poziția de a continua negocierile cu Transnistria, dacă va fi din nou un război între ei, în acest context, care va fi rolul Federației Ruse? Sper că asta nu se va întâmpla.

Au existat mai multe runde de negocieri în ultimii 20 de ani. A existat un număr de acorduri care au fost rupte în anii 90. Au fost eșecuri care au adus situația la zero. Eram la Moscova, în 2007, când partenerii din Uniunea Europeană au cerut Moscovei, au cerut Rusiei, să convingă autoritățile transnistrene să reînceapă negocierile dintre Tiraspol și Chișinău, pentru normalizarea relațiilor.

Și Rusia a fost aceea care a convins autoritățile din Tiraspol să reînceapă negocierile în formatul „5+2”. De ce este acest lucru uitat acum? Suntem interesați să continuăm aceste negocieri „5+2”, care se bazează pe înțelegerea faptului că, da, recunoaștem statutul Republicii Moldova, dar vrem să-l vedem ca pe un stat suveran, neutru, unitar. în care drepturile minorităților să fie recunoscute așa cum se cuvine.

Apropo, suntem și noi îngrijorați că, după evenimentele recente de la Kiev, sunt încercări de a bloca Transnistria, economic, din punct de vedere al migrației. Este contrar acordurilor la care am ajuns în ultimii 20 de ani.

„De ce credeți că Rusia este interesată să plătească bani pentru a rezolva problema incompetenței autorităților din alte țări?”

Ce va face Rusia?

Discutăm cu toate părțile implicate și trebuie să fi auzit că președintele a vorbit seara trecută cu cancelarul Germaniei despre această situație și că ministrul de Externe a discutat cu secretarul de stat american, dl. Kerry. A discutat, de asemenea cu ministrul de Externe al Germaniei, dl. Steinmeier, cu ministrul de Externe al Franței, dl. Fabius. Trebuie să construim. Altfel vom avea, din nou, o situație nu foarte bună. Nu suntem interesați într-o astfel de criză, de ce credeți că Rusia e interesată să plătească bani aici și acolo pentru a rezolva incompetența autorităților altor țări?

În eventualitatea în care Transnistria cere Moscovei să se alăture Federației Ruse, va fi o astfel de cerere acceptată?

Nu am primit o astfel de cerere.

Malginov: Președintele a decis: dacă asta e singura problemă cu Ucraina, oprim exercițiile militare de la graniță

Evoluția evenimentelor din Ucraina a avut, de asemenea, o componentă militară. Zilele trecute erau 30.000 de trupe rusești la granița cu Ucraina. Președintele Putin a declarat: „evenimentele recente din Crimeea au fost un test serios. Au demonstrat atât capabilitățile complet noi ale forțelor noastre armate și moralul ridicat al personalului”. Cât de departe este Rusia dispusă să meargă din punct de vedere militar?

În ultimii doi ani, Federația Rusă și-a schimbat politica în ceea ce privește forțele armate. Din două în două luni, au loc exerciții militare. Chiar în februarie, au mers în nordul îndepărtat și au testat capacitățile pe timp de iarnă iarnă foarte grea. Au fost exerciții în extrema estică a țării. Au fost exerciții în Caucazul de Nord, nu cu mult timp în urmă. Acum au fost făcute exerciții în partea centrală. Desigur, fiecare vede ceva. Dar nu a fost nimic cladestin în această mică mișcare de trupe pe teritoriul Federației Ruse. În ultima lună, 8 misiuni din țările vestice, au cerut și li s-a permis să facă inspecții ale acelei regiuni în baza tratatului asupra armelor convenționale. Opt. Printre ele, Estonia, Finlanda… Patru misiuni de supraveghere au avut loc, în baza tratatului internațional Open Sky, una dintre ele desfășurată de către Ucraina. Și nu a fost nimic alarmant. S-a întâmplat în ultimele două luni. Sfârșitul lui februarie, începutul lui martie. Ce se întâmplă. Despre ce vorbim? Da, bine. Dacă aceasta este singura problemă cu Ucraina, președintele a luat o decizie. Vor opri exercițiile militare.

Este foarte interesant să vorbesc cu dvs. Pentru că acest lucru arată care este puterea media în zilele noastre. Pentru că puneți întrebări în baza informațiilor pe care le-ați auzit. Și este puțin părtinitor.

„Datorită trupelor rusești și ucrainene staționate în Crimeea nu s-a vărsat niciun strop de sânge în timpul acestei situații dificile”

Această întrebare s-a bazat pe două perspective. Una, prezența trupelor la graniță, care a fost un fapt real, pe care l-ați confirmat și despre care ați spus că este un exercițiu militar. A doua parte s-a bazat pe declarația lui Vladimir Putin, despre evenimentele recente din Crimeea, despre care Vladimir Putin a spus: au fost „un test serios care a demonstrat noile capabilități ale forțelor noastre armate…” Cum comentați?

Nu comentez spusele președintelui. Sunt membru al staffului lui și pentru mine să comentez ce spune președintele este imposibil, din cauza rigorilor profesionale.

Nu a fost vorba despre o acțiune militară. Situația din timpul pregătirii referendumului și, mai ales, după aceea, a fost tensionată în Crimeea. Și știți că în ultimele câteva sute de ani, Crimeea a fost peninsula unde e staționată flota rusească. Și am avut, potrivit acordurilor, aproximativ 20.000 sau poate puțin mai multe trupe acolo. Și în timpul acestei situații, foarte violente, foarte vibrante, foarte delicate, trupele s-au comportat conform regulilor. Din fericire nu s-a vărsat niciun strop de sânge, în timpul acestei situații dificile, de restriște, de război al nervilor. Dar datorită trupelor rusești staționate în Crimeea și, o să fiu deschis, și datorită trupelor ucrainene, staționate, de asemenea, în Crimeea, situația nu s-a soldat cu o confruntare militară. Și acest lucru a fost subliniat.

De declarația dl. Putin.

Da, cred că da.

„Acordul de asociere a Moldovei la UE va avea consecințe economice”

Care este poziția Moscovei față de pașii făcuți de Moldova spre integrarea europeană?

Am spus de multe ori că aceasta trebuie să fie în final decizia oamenilor și a autorităților statului. Trebuie să fie o decizie deschisă. Oamenii trebuie să fie edificați asupra lucrurilor pe care vor să le decidă. Dacă hotărăsc să meargă și să semneze un acord cu Uniunea Europeană, bine. Dar nu știu dacă oamenii înțeleg asta. Pentru că acest lucru nu este atât de simplu pe cât pare, dar depinde de ei să decidă. Să ne uităm la scenariul Ucraina. Țineți minte ce a zis Ianukovici, în noiembrie. Momentul nu este încă potrivit să semnez partea economică, dar sunt pregătit să semnez partea politică a acordului. Și să discutăm puțin partea economică, pentru că este defavorabilă economiei ucrainene, mediului de afaceri ucrainean și sferei sociale a Ucrainei. Care a fost răspunsul: „Nicio șansă! Totul sau nimic”. Ce au făcut acum? Au semnat partea politică a acordului și discută încă partea economică. Acest lucru a fost propus cu patru luni în urmă de Ianukovici. Și atunci, despre ce a fost vorba?

Dmitri Rogozin a dat un avertisment Moldovei, a făcut-o într-un fel foarte clar și ușor de reținut: „În drumul spre Europa, trenul Moldova își va pierde vagoanele în Transnistria”.

Și asta e tot ce vă amintiți. Autoritățile trebuie să poarte responsabilitățile pentru deciziile lor. Pentru că deciziile nu sunt ușoare. Au părți pozitive și negative, consecințe economice dificile. Și am explicat în urmă cu un an. Pentru că parteneriatul estic, o să fiu deschis, a fost conceput pentru a construi un zid economic între Federația Rusă și statele din estul Europei membre ale programului de parteneriat estic. Acesta este defavorabil legăturilor economice dintre Federația Rusă și țările din parteneriatul estic. Va fi. Pentru că acordul care este propus și care va fi semnat, iar mai apoi ratificat, înseamnă că vor fi consecințe economice asupra acestor relații. Nu este niciun dubiu. După semnarea acordului, lucrurile nu vor mai putea merge ca până acum pentru că parteneriatul estic ar încălca anumite obligații în CSI și în cadrul relațiilor economice dintre Rusia și statul respectiv. Anumite facilități care sunt acordate de Rusia nu vor mai fi acordate. Este normal.

La ce fel de facilități vă referiți?

Regimul scutirilor de taxe și duty free și așa mai departe. Pentru că lucrurile vor sta altfel. Bunurile europene care vor circula liber prin Moldova, prin Ucraina, nu vor fi exportate în Rusia fără taxe. Avem un regim de taxe vamale, avem un regim WTO. Deci vom avea un regim WTO cu Ucraina sau cu Moldova.

Nu sunt economist, dar după ce acordurile vor intra în vigoare, va exista o analiză profesionistă făcută de către specialiști, care vor spune, această obligație a unui anumit stat anulează această obligație din partea acestui stat, anulează această obligație din partea Federației Ruse. Ei vor face această analiză, nu eu.

„Unii vorbesc de reconstruirea URSS pentru a-i speria pe oamenii care nu sunt de specialitate

Va schimba aceasta prețul energiei, prețul gazului importat de Republica Moldova?

Este o chestiune foarte complicată. Să nu discutăm această chestiune de la nivelul unor persoane care nu înțeleg cu exactitate. Eu însumi nu am o înțelegere prea profundă asupra acestei probleme și nu vorbesc despre chestiuni în care nu sunt profesionist. Spun că da, vor exista niște consecințe, clar. Dar dacă am avea și am propus de multe ori acest lucru Uniunii Europene, să avem un acord. Pentru că pentru noi, parteneriatul estic, a fost, în 2007, când a fost inventat,  ca un pas înspre construirea un spațiu economic mai larg. Și am propus acest lucru, în 2007, Uniunii Europene, iar propunerea noastră nu a fost acceptată. Așa cum am spus, a fost construit pentru a creea un zid. Ceea ce este un fapt. Dacă acum va exista un interes din partea Uniunii Europene de a vedea… dacă acest lucru va fi formulat ok, poate îl vom putea discuta într-un fel mai deschis. Nu suntem în poziția de a construi ceva separat. Unii vorbesc despre construirea URSS, acest lucru este pentru a-i speria pe oamenii care nu sunt de specialitate, care să spună, OK, Rusia construiește URSS. Asta e tot. Fără să spună că în ultimele decenii am încercat să creăm o agendă incluzivă prin care să-i invităm pe participanți să construiască un tip de relație pentru secolul 21. Iar propunerile, inițiativele noastre nu au fost tocmai acceptate.

„Declarațiile lui Traian Băsescu, o surpriză. Nu pot fi de acord cu ele

Care este poziția Moscovei față de declarațiile recente ale președintelui Traian Băsescu? Traian Băsescu a spus, printre altele, „Cred că Vladimir Putin se uită cu cel mai mare jind la gurile Dunării” și a avertizat Rusia „să nu facă niciun joc pe teritoriul Republicii Moldova”.

Pentru mine este dificil să comentez spusele președintelui rus și, fiind un ambasador aici, în România, pentru mine nu este bine să comentez spusele președintelui România. Este un politician cu experiență. Sper că spune ceva la care a reflectat. Nu știu când. A fost o surpriză pentru mine, pentru că citește gândurile altui președinte, eu nu am această calitate. Dar nu pot fi de acord cu el.

„Suntem gata să continuăm proiectele cu România”

Cum s-a schimbat relația cu România, după Crimeea?

Vorbind despre relațiile bilaterale. Relațiile bilaterale sunt o muncă de cooperare. În ultimii doi ani am încercat să schimbăm atmosfera din jurul relațiilor noastre. Să vedem mai mult oportunitățile și viitorul, decât lucrurile negative din trecut. Am atins câteva chestiuni punctuale, pornind de la acorduri în domeniul educației sau în cel al centrelor culturale. Am început să discutăm proiecte economice mai active, evenimente culturale mai active. Și avem mai multe idei, chiar și idei care implică mai multe discuții în domeniul securității. Nu anulăm nimic. Suntem gata să continuăm asta. Dacă există o dorință din partea autorităților române să continuăm, o putem face fără ezitări și o vom face. Dar, după cum am indicat și anterior, să construiești ceva este dificil. Este o muncă dificilă să depășești anumite stereotipuri. Să găsești un numitor comun, astfel încât să mergem înainte, să punem chestiunile dificile puțin deoparte și să revenim la ele mai târziu. Să ai o hartă a unui traseu și să mergi pe acest drum nu este o misiune ușoară. Dar este foarte ușor să distrugi. Și nu ai nevoie de un partener ca să distrugi. Poți să o faci singur. Vorbesc din partea Federației Ruse. Suntem gata să continuăm. Nu am anulat, nu am rupt niciun plan. Lucrăm asupra unor probleme și sperăm ca partenerii noștri vor ajunge la concluzia să continuăm în acest fel.

 

 Mită la cel mai înalt nivel: „Am dat fiecare câte 3.000 de dolari.” Va fi scandalul anului?

Revoluţie la FCSB. Becali şi-a ieşit din minţi şi a anunţat numele antrenorului care renaşte...
Cazul care a șocat toată țara! Ea a născut un bebeluș macrosom. Nu s-a mai...
FOTO. Andreea Raicu a pozat goală, la 43 de ani. Imaginea care a pus pe...
Pepe e ISTORIE! Raluca Pastramă a făcut totul public! El este acum cel mai important...
Motivul pentru care Sorana Cîrstea nu își expune public relația cu Ion Țiriac Jr. A...
Tragedie URIAŞĂ în familia lui Helmuth Duckadam! A fost găsit SPÂNZURAT în propria casă
Autorităţile din Ucraina au confiscat 1.500 de sticle de băuturi spirtoase fabricate din mere de...
BANCUL ZILEI – Arabul, găurile și cele 17 neveste
Motivul pentru care persoanele vaccinate se pot îmbolnăvi de Covid-19, explicat de experți
Cazul care a șocat toată țara! Ea a născut un bebeluș macrosom. Nu s-a mai...
Considerată INOCENTĂ ca o fecioară, dar amanta celui mai PUTERNIC om, a făcut ceva TERIBIL...
Gestul făcut de călătorii unui tren după ce acesta a rămas în câmp, în Prahova....
Anunțul Digi | RCS-RDS care ar interesa toți clienții. Reușita gigantului românesc la început de...
Top 10 gafe, care ţi-au scăpat, din filme celebre. Eroarea din „Braveheart” care nu mai...
Vestea ȘOC a dimineții în România: A MURIT... Un talent uriaș! Rămas bun!
Cum îți dai seama că ai viermi intestinali. 20 de semne ale paraziților în organism
ULTIMA ORĂ. Cine au fost cei mai bine plătiţi români luna trecută. Vezi unde poţi...
Ce s-a întâmplat cu imperiul de miliarde de euro al lui Dinu Patriciu după ce...
Inchide