PAROLĂ: CLUB EXCLUSIVIST BRUXELLES. Cine e și ce face Mihail Dumitru, românul care are pe mână un buget de 50 DE MILIARDE DE EURO

PAROLĂ: CLUB EXCLUSIVIST BRUXELLES. Cine e și ce face Mihail Dumitru, românul care are pe mână un buget de 50 DE MILIARDE DE EURO
Publicat: 15/05/2012, 16:43
Actualizat: 12/11/2015, 09:29

Gândul va prezenta, în zilele următoare, câțiva români despre care „țara” știe mai puțin, dar care se află în poziții-cheie de decizie în cadrul Comisiei Europene. Cu toții au avut același parcurs până să ocupe un post de conducere la Comisie: foarte mulți ani de experiență și până la nouă luni de probe și interviuri la Comisia Europeană. Acum, au puterea de a influența mersul Uniunii Europene, iar politicile pe care le creează ei ne afectează pe toți. Oficial, acești funcționari din vârful Comisiei Europene nu reprezintă țara. Cu toate acestea, fiecare dintre ei ne-a mărturisit că simte că face un bine României.

Primul dintre românii cel mai bine plasați în CE prezentați de gândul este Mihail Dumitru, om care are pe mână 50 de miliarde de euro.

Mihail Dumitru este directorul Programelor de Dezvoltare Rurală, o direcție care aparține de Directoratul General (DG, echivalentul unui minister național) de Agricultură și Dezvoltare Rurală. A fost printre primii români care au lucrat cu Comisia Europeană, ceea ce se întâmpla la jumătatea anilor ’90. Mihail Dumtru a fost, pentru mai puțin de un an (decembrie 2009- septembrie 2010), ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale. Se mândrește că, în afară de funcția de la Minister, a obținut fiecare post în urma unor concursuri. Așa a ajuns, în ianuarie 2011, director la Comisia Europeană, după luni de zile de probe în care a reușit să eclipseze peste 100 de contracandidați. Acum, gestionează programe de 50 de miliarde de euro, adică echivalentul a 35% din PIB-ul României.

Spre deosebire de ceilalți români directori la Comisia Europeană, dumneavoastră lucrați tot în subordinea unui român – comisarul Dacian Cioloș și sunteți singurul care a fost și ministru în țară. Cum e munca la Comisie față de munca la minister?

Lucrez tot în domeniul politicilor, dar pe partea de implementare a politicilor de dezvoltare rurală. Comisia este o instituție foarte riguroasă, cu niște reguli foarte exacte. Sarcinile mele aici sunt destul de complexe, pe când în România aveam doar problematica specifică României. Acum mă ocup de 14 state membre, de 44 de programe de dezvoltare rurală și gestionez aceste programe care însumează 50 de miliarde de euro pe perioada 2007-2013. E adevărat că sunt în subordinea unui comisar de aceeași naționalitate, dar regula în Comisiei este că, la nivel tehnic, nu avem responsabilități pentru țara din care venim.

Ca să continuăm pe ideea atribuțiilor, spuneți-ne ce hârtii vă trec prin mână, ce decizii trebuie să luați?

Eu lucrez într-un directorat geografic, care are responsabilitatea unui anumit număr de țări. Lucrez pe partea de gestiune, care presupune două aspecte principale: în primul rând, în directoratul în care lucrez, negociez programele de dezvoltare rurală cu statele membre pe care le avem în responsabilitate. Este un proces destul de laborios, pentru a încerca să finalizăm niște programe de dezvoltare rurală care să respecte în primul rând obiectivele politicii agricole comune și, în al doilea rând, să răspundă nevoilor specifice din fiecare regiune, din fiecare țară membră a Uniunii Europene. Pe urmă, noi trebuie să transpunem aceste obiective în situația specifică din fiecare regiune din Europa, mergând până la nivelul cel mai de jos, adică satul.

Apropo de sat, rudelor din Râul Alb (comuna din Dâmbovița în care a copilărit, n.red.), de exemplu, ce le spuneți că faceți la Bruxelles?

De multe ori, nu este ușor să le explici, dar există niște aspecte concrete pe care ei pot să le cunoască sau să le simtă. De exemplu, oamenii din Râul Alb sunt beneficiari ai politicii agricole comune prin subvențiile pe care le primesc de la APIA. Deja un prim contact cu UE îl au. Așa că pot să le explic: „Uitați, banii aceștia îi primiți după ce noi la Bruxelles am stabilit că trebuie să faceți niște lucruri pentru a-i primi”. Iar oamenii înțeleg, deși, de multe ori, își pun întrebarea de ce trebuie să facă un anumit lucru pentru a lua acești bani, iar aici este mai greu să le explici uneori. Foarte mulți oameni din mediul rural din România se bucură de infrastructură îmbunătățită – de drumuri asfaltate, de apă, de canal și de alte investiții care s-au făcut în satele lor cu acești bani europeni. În domeniul dezvoltării rurale, noi acoperim o paletă foarte mare, din foarte multe domenii. Mergem de la sprijin pentru dezvoltarea Internetului în bandă largă și până la agricultură pură sau de la activități de turism până la învățământ și pregătire profesională.

Salariu: până la 15.000 de euro

Care sunt beneficiile pentru asemenea responsabilități: financiare și profesionale deopotrivă?

Din punct de vedere profesional, este un loc în care îți poți pune în valoare competențele, cunoștințele și poți învăța foarte mult. Din punct de vedere financiar, se știe, Comisia Europeană este printre cei mai buni angajatori de pe piața europeană, oferind un pachet destul de atractiv angajaților ei.

Dumneavoastră cât câștigați?

Sunt cunoscute (salariile, n.red.). Fac parte din politica de transparență a Comisiei. Puteți căuta pe site-ul Comisiei grila de salarizare.

Ce grad sunteți pe această grilă?

Sunt gradul 14.

Deci între 13.200 și 14.900 de euro brut.

Da, undeva acolo. Nu vă pot spune suma exactă pentru că există o anumită confidențialitate. Dar se pot calcula și puteți vedea foarte ușor care este venitul net al unui funcționar cu un asemenea grad. Fiecare are o situație personală. Vine dintr-un anumit stat, are o familie, copii…

Se dau bonificații în funcție de acești factori?

Da, toate aceste elemente contează.

„Sunt foarte mulți români aici recunoscuți pentru competența lor”

Funcționarii europeni nu reprezintă țara din care provin, însă simțiți vreodată că lucrați pentru România?

Bineînțeles. În primul rând, prin politica pe care o dezvoltăm aici și prin cunoștințele pe care le aducem fiecare din statul din care venim. Încercăm, prin experiența și cunoștințele noastre, să integrăm elemente specifice din locurile de unde venim. Și avem această posibilitate. În felul acesta putem ajuta, scoate în evidență specificitatea statului din care venim. Chiar dacă nu lucrăm pentru statul nostru, prin competența noastră, prin recunoașterea pe care o avem, prin modul nostru de a ne comporta, desigur că proiectăm o anumită imagine în interiorul instituțiilor europene.

Pe lângă aceste elemente, cum altfel ne mai ajută pe noi, românii, să avem conaționali în funcții atât de importante la nivel european?

Comisia este un loc în care foarte mulți români presupun că își doresc să lucreze. Există avantaje materiale, profesionale, de reputație, de deschidere. Eu am o situație puțin particulară, în sensul că am apucat să activez câțiva ani și în fostul regim comunist. Am terminat facultatea în 1988 și am lucrat doi ani de zile în vechiul sistem. La vremea respectivă, nici nu îmi trecea prin cap că voi putea într-o zi să lucrez la Bruxelles. Or această posibilitate care îi este oferită oricărui profesionist român care vrea să lucreze în instituțiile europene este ceva extraordinar și cred că noi o merităm din plin. Sunt foarte mulți români aici, în instituțiile europene, recunoscuți pentru competența lor, care contribuie intelectual la dezvoltarea proiectului european. Ei contribuie și la recunoașterea României.

Într-adevăr, avem câțiva români în poziții de top management în cadrul Comisiei Europene și mult mai mulți în funcții situate mai jos pe scara managerială. Există o anumită comunitate a funcționarilor români de la nivelul UE?

Nu aș putea spune că există o comunitate a tuturor românilor funcționari, pentru că numărul nostru este foarte mare acum. Dar există în cadrul fiecărui DG un nucleu de români, care comunică, se întâlnesc și încearcă să facă vizibilă România în cadrul DG-ului respectiv. De exemplu, în cadrul anumitor sărbători, avem ocazia de a le face cunoscute tradițiile noastre colegilor din alte țări. Biroul meu de la Bruxelles este decorat cu imagini din România. Să știți că există și un sacrificiu al oamenilor care lucrează aici. Sunt oameni care sunt expatriați, care trăiesc într-o altă țară, trebuie să comunice în fiecare zi într-o altă limbă, să împartă în fiecare zi viața cu oameni dintr-o mare diversitate de medii culturale, religioase, educaționale… Uneori, ne e dor de casă sau de multe ori ne e dor de casă. Alteori, ne e dor de soare, pentru că la Bruxelles nu este foarte mult soare.

„De multe ori ne e dor de casă. Alteori, ne e dor de soare”

De câte ori veniți acasă?

Eu vin cel puțin o dată pe lună. Sunt un navetist.

Familia a rămas aici?

Da.

La o primă vedere, țara noastră are toate condițiile necesare pentru a avea o agricultură foarte performantă. Cu toate acestea, țăranii se plâng că o duc rău și avem un milion de hectare de teren arabil care sunt nelucrate. Care este explicația pentru această situație?

Vă spun un secret și din experiența pe care am avut-o la ministerul Agriculturii și din lunga experiență la nivelul Comisiei Europene: peste tot în Europa, țăranii se plâng de condiții grele. Probabil că sunt și fermieri fericiți, dar în general ei se plâng de condiții grele, pentru că sunt niște oameni care muncesc foarte mult și în niște condiții mai grele decât alte categorii socio-profesionale. Sunt oameni care lucrează multe ore pe zi, în condiții vitrege, sunt foarte dependenți de natură, nu au timp liber, nu pot să-și ia vacanță. Pe de altă parte, în România există o paletă foarte largă de realități: există și ferme competitive și performante la nivel european, la nivel mondial chiar, există și ferme mici, și subzistență, și multă sărăcie și subdezvoltare. Eu am senzația acum, și am avut-o și când eram la Ministerul Agriculturii, că România este pe un trend de dezvoltare bun. Sigur, o să treacă timp, pentru că noi avem niște probleme istorice în România, legate de fragmentarea terenurilor, de îmbătrânirea populației, de plecarea tinerilor, de schimbarea mentalității, dar, având în vedere că avem toate resursele necesare, se vede un proces de dezvoltare și de evoluție pozitivă. Poate se vede mai puțin din România, însă pot să vă spun că de aici se vede mai bine. Când vii și pleci, poți să observi dezvoltările de la o etapă la alta.

Cum stăm la capitolul programe de dezvoltare rurală?

Pot să vă răspund cu declarația pe care a făcut-o domnul comisar Cioloș de curând: România nu riscă să piardă bani și este undeva la media utilizării fondurilor europene agricole.

Vreți să vă întoarceți acasă?

Desigur că orice om vrea să se întoarcă acasă, să se întoarcă de unde a plecat. Întrebarea este când. Da, cred că dacă niște condiții ar fi cumulate, aș putea într-o zi să mă întorc.

În toată această perioadă în care s-au schimbat guverne și miniștri, nu vi s-a propus să vă întoarceți la Ministerul Agriculturii?

Nu, nu mi s-a propus.

ASCULTAȚI MAI JOS INTERVIUL INTEGRAL CU MIHAIL DUMITRU

Celebra prezentatoare TV a ţării a fost concediată. Umilinţa la care nimeni nu se aştepta...
EXCLUSIV | El este presupusul amant al Irinei! Cu el l-a 'tradus' pe Dragne
FOTO. Larisa Drăgulescu se pozează în ipostaze interzise! `Am făcut așa o avere impresionantă`
Bolile în funcție de grupa de sânge. Cine riscă să facă mai ușor diabet
FOTO EXCLUSIV. Ea este moștenitoarea „imperiului” pe care îl construiește Răzvan Burleanu! Primele imagini
Corina Creţu: În România, salariul minim ar fi aproximativ 3.500 lei dacă s-ar aplica indicatorul...
ROMÂNII care stau la bloc își încarcă mașinile ELECTRICE în acest mod bizar
BANCUL ZILEI – Ion, Maria și supozitoarele buclucașe
VIDEO. Cum arată capsulele pentru sinucidere asistată în 30 de secunde
EXCLUSIV | El este presupusul amant al Irinei! Cu el l-a 'tradus' pe Dragne
Cele mai perverse OBICEIURI ale oamenilor. „Sunt de-a dreptul ȘOCANTE”
Masca la exterior ar putea fi eliminată!
Dezvăluirea șocantă făcută de Donna D’Errico la 23 de ani după rolul din Baywatch
Este 24 decembrie 2021 zi liberă? Lista completă a zilelor de vacanță pentru sărbătorile de...
Florin Cîțu e terminat! Lovitura care îl înfundă total. Marcel Ciolacu i-a luat fața
Dan Negru nu va uita cât va trăi data de 7 decembrie 2021. La 50...
O poveste fabuloasă de succes. Cum a ajuns un IT-ist din Cluj să facă 100...
Locul superb aflat la câteva minute de Braşov, dar care nu este o staţiune de...