CCR a decis că legea pensiilor magistraților este constituțională. Bolojan începe demersurile de recuperare a banilor din PNRR
UPDATE: Dominic Fritz: „Nu e o victorie, ci un gest de normalitate”
“Azi, CCR a stabilit și formal ceea ce era clar pentru o țară întreagă: că reforma pensiilor speciale și a vârstei de pensionare a magistraților e constituțională și legitimă.
Azi nu e o victorie, ci un gest de normalitate. E și o afirmare a democrației: greșelile politice din trecut pot fi reparate tot prin votul politic. Nu există spații în societate unde regulile jocului să nu poată fi schimbate prin claritate morală și asumare. Mă bucur că USR a fost, de mulți ani, împreună cu mulți din societatea civilă, de partea corectă a istoriei.
Vor fi și cei care nu o să accepte decizia de azi cu aplauze. Zbateri vor mai exista.
Dar decizia de azi deschide drumul spre reforme care să reducă din privilegii și influența intereselor speciale. Pentru că doar așa România se poate vindeca”, transmite liderul USR.
UPDATE 13.00: Premierul Ilie Bolojan salută decizia CCR și face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR
„Prim-ministrul Ilie Bolojan salută decizia Curții Constituționale în privința pensiilor ocupaționale ale magistraților. Ea confirmă corectitudinea demersului Guvernului României.
Reforma pensiilor speciale a fost cerută cu insistență de societatea românească și reușim un pas mare spre echitate.
Totodată, din acest moment vom face demersurile pentru recuperarea banilor din jalonul PNRR aferent acestei reforme”, transmite purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Dogioiu.
UPDATE 12.30: CCR a decis: se taie pensiile magistraților
Decizia a fost luată cu o majoritate de 6 la 3, după ce în ultimul moment judecătorul Mihai Busuioc și-a schimbat votul. Împotriva proiectului au votat judecătorii Stan, Licu și Deliorga, potrivit unor surse juridice.
Potrivit legii adoptate anul trecut prin asumarea răspunderii, vârsta de pensionare crește la 65 de ani, iar cuantumul pensiei nu poate depăşi 70% din indemnizaţia netă primită în ultima lună de activitate.
După ce Curtea Constituțională declară constituțională legea privind pensiile speciale ale magistraților, aceasta este trimisă Președintelui României pentru promulgare, care are la dispoziție cel mult 10 zile să semneze decretul, fără a o mai putea retrimite în Parlament sau contesta din nou la CCR.
Ulterior, legea este publicată în Monitorul Oficial și intră în vigoare, de regulă la 3 zile de la publicare sau la data prevăzută în text. Din acel moment începe aplicarea efectivă: adoptarea normelor de punere în practică, recalcularea pensiilor și eventuale procese în instanță, etapă care poate dura luni sau chiar ani până la producerea tuturor efectelor.
UPDATE 11.30: Ședința a început
Ședința CCR a început. Sunt prezenți toți cei nouă judecători.
Miercuri, Curtea Constituțională a României încearcă pentru a șasea oară să dea o decizie pe legea pensiilor magistraților, pe care Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament. Pe 11 februarie a avut loc ultima ședință pe reformă, unde judecătorii au amânat pentru a cincea oară decizia.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie 2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026”, se arată în motivarea Curții.
Nicușor Dan acuză CCR de „tergiversare”
Președintele Nicușor Dan a declarat că amânarea Curții Constituționale Române în oferirea unei decizii cu privire la pensia magistraților este „o tergiversare”.
„Nu vreau să comenteze foarte mult, însă e o problemă pe care societatea o vrea rezolvată și îmi doresc o asumare din partea CCR. Evident că e o tergiversare, o vedem cu toții”, a declarat Nicușor Dan.
ÎCCJ cere sesizarea CJUE
Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție.
În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
De-a lungul timpului, CJUE s-a pronunțat pe situații similare și în cazurile Poloniei și Ungariei, potrivit Mediafax.
Magistrații cred că sunt discriminați
Pe 5 decembrie 2025, Curtea Supremă de Justiție a sesizat la CCR neconstituționalitatea legii privind pensiile speciale pe care insistă Ilie Bolojan.
Potrivit ÎCCJ, legea lui Bolojan „discriminează magistrații față de alte categorii de beneficiari de pensii de serviciu, încalcă brutal independența justiției, elimină de facto pensia de serviciu pentru magistrați, încalcă standardele internaționale statuate prin jurisprudența CJUE și CEDO, încalcă caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, utilizează termeni ambigui și neclari și prezintă lacune normative care fac legea incompatibilă cu standardul de claritate și previzibilitate într-un stat de drept (…).
Pentru plata drepturilor tuturor categoriilor de beneficiari ai pensiilor de serviciu (inclusiv ale magistraților, dar altele decât cele ale sistemului de apărare și ordine publică), bugetul necesar a fost de 2,2 miliarde de lei.
Bugetul total alocat pentru plata pensiilor militare în 2024 a depășit 14 miliarde de lei. Cea mai mare parte a acestei sume este alocată de MAI, cu un buget de peste 7,36 miliarde de lei, urmat de MApN cu peste 5,5 miliarde de lei și SRI, cu peste 1,08 miliarde de lei. Expunerea de motive este mai degrabă destinată comunicării publice a unui narativ neadevărat decât a fundamentării oficiale și riguroase a necesității modificării cadrului legal doar în ce privește pe magistrați”, spune Curtea.
Ce prevede legea pensiilor magistraților
Legea prevede următoarele modificări în domeniul pensiilor de serviciu ale magistraţilor:
- stabilirea vârstei de pensionare, pentru personalul vizat de proiect, prin referire la vârsta standard de pensionare din sistemul public de pensii; instituirea vârstei de 49 ani ca vârstă minimă de pensionare până la data de 31 decembrie 2026;
- instituirea condiţiei de vechime în muncă de cel puţin 35 de ani; creşterea treptată a vârstei de pensionare cu câte un an pentru fiecare generaţie de magistraţi;
- introducerea unui număr rezonabil de etape de eşalonare până la atingerea vârstei standard de pensionare din sistemul public de pensii, iar ulterior ultimei etape se va ajunge la vârsta de 65 de ani;
- introducerea etapizată a condiţiei de 35 de ani vechime totală în muncă, nu doar în magistratură, condiţie care va fi introdusă treptat.
RECOMANDAREA AUTORULUI