CSM: Plenul condamnă angajarea procedurilor privitoare la numirea unor procurori de rang înalt în discursul politic

Publicat: 02 09. 2021, 19:33

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) precizează, într-un comunicat de presă publicat joi, că Plenul condamnă angajarea procedurilor privitoare la numirea unor procurori de rang înalt în discursul politic. CSM  menționează că instituția va rămâne întotdeauna echidistantă politic, singura cale de a garanta independența justiției.

„Plenul, cu majoritate, consideră că este esențial ca magistrații prin întregul lor comportament să nu creeze percepția că potențează elemente valorificate de unii politicieni în disputele dintre aceștia. De asemenea, Plenul condamnă angajarea procedurilor privitoare la numirea unor procurori de rang înalt în discursul politic.”, se arată în comunicatul CSM.

Plenul remarcă faptul că „procedura a fost inițiată intempestiv de un ministru al justiției în contextul în care acesta, de-a lungul timpului, a asigurat constant opinia publică de faptul că nu o va declanșa până la reglementarea, pe plan legislativ, a diminuării importanței factorului politic în cadrul acestor numiri”.

CSM: Se  poate crea aparența unei politizări asumate a numirilor procurorilor de rang înalt

Declanșarea acestei proceduri a fost dispusă în aceleași condiții legale, fără a se reglementa vreo diminuare a pregnanței factorului politic, argumentează reprezentanții CSM în comunicat, iar „această contradicție evidentă dintre angajamente publice şi faptele asumate este de natură să arunce îndoieli legitime asupra corectitudinii scopului urmărit şi poate crea aparența unei politizări asumate a numirilor procurorilor de rang înalt, cu consecințe iremediabile pe planul încrederii în activitatea desfășurată de aceștia”.

Decizia de continuare sau abandonare a unor astfel de proceduri aparține exclusiv puterii executive, însă Plenul „îşi manifestă îngrijorarea că inițierea ori continuarea lor în contextul arătat, de această dată complementar unei instabilități tipice interimatului funcției de ministru, ar pune probleme serioase cu privire la substanța, coerența şi finalitatea unei astfel de proceduri.”.

Secția pentru procuroria CSM a cerut anterior Ministerului Justiției continuarea procedurii de selecție a procurorilor pentru posturile de conducere vacante din DIICOT, DNA și Parchetul General

Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cere Ministerului Justiției continuarea procedurii de selecție a procurorilor pentru posturile de conducere vacante din DIICOT, DNA și Parchetul General.

„Având în vedere anunțul prim-ministrului Guvernului României cu privire la revocarea din funcție a ministrului justiției, Secția pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, în majoritate, solicită Ministerului Justiției continuarea procedurii de selecție a procurorilor în vederea efectuării propunerilor de numire pentru ocuparea funcțiilor vacante de conducere din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și Direcția Națională Anticorupție, cu respectarea calendarului stabilit, pentru a se asigura desfășurarea activității parchetelor în mod optim, în acord cu recomandările MCV, până la modificarea legii în sensul măririi rolului Consiliului Superior al Magistraturii în această procedură, prin introducerea avizului conform”, se arată în comunicatul Secției pentru procurori.

După ce premierul Florin Cîțu a anunțat revocarea sa din funcție, ministrul Justiției Stelian Ion, a anunțat, în noaptea de miercuri spre joi, lista procurorilor care s-au înscris pentru mai multe posturi de conducere din Parchetul General, DIICOT și DNA, între care și cel de procuror-șef al DIICOT.

Cine s-a înscris pentru posturile vacante din marile parchete

Ministerul Justiţiei a declanșat în 28 iulie procedura de selecție pentru opt posturi vacante de conducere din Parchetul General, DIICOT și DNA. Unul dintre posturi este cel de procuror-șef al DIICOT, vacant din septembrie 2020, când Giorgiana Hosu a demisionat după ce soţul său, fostul poliţist Dan Hosu, a fost condamnat de Tribunalul Bucureşti la trei ani închisoare cu suspendare în dosarul Carpatica Asig.

Procedura ar urma să se încheie în 15 septembrie, când ministrul Justiției ar trebui să trimită președintelui Klaus Iohannis propunerile sale pentru aceste posturi. Dosarele de înscriere au putut fi depuse de procurori până la 1 septembrie, ora 17.00.

Candidații urmează să susțină interviul în faţa unei comisii conduse de ministrul Justiţiei, în perioada 6 – 9 septembrie. Ulterior, propunerile ministrului Justiţiei vor fi înaintate Consiliului Superior al Magistraturii, pentru obținerea avizului, apoi vor ajunge pe masa președintelui, pentru semnarea decretului de numire.

Pentru funcţia de procuror şef al DIICOT şi-au depus candidatura Daniel Horodniceanu, care a mai condus instituţia între 2015 şi 2018, Oana Daniela Pâţu, care a preluat interimar șefia instituției, după demisia Giorgianei Hosu, şi Ioana Bogdana Albani.