101 publicații din Franța au dat în judecată Facebook și cer despăgubiri de 1,4 miliarde de euro. În România, Gândul a denunțat abuzurile giganților tech

Ziarele, publicațiile, posturile de televiziune, posturile de radio și site-urile de știri franceze din 101 grupuri de presă din Franța au cerut despăgubiri de aproape 1,4 miliarde de euro de la Meta, compania din spatele platformelor Facebook, Instagram și WhatsApp. Amintim că pe 22 februarie 2026, Meta a închis pagina ziarului Gândul, fără niciun avertisment și a cauzat un prejudiciu imediat de 6-7 milioane de vizualizări zilnic și 200 de milioane de vizualizări pe lună pe Facebook și pe site.

Gigantul tech, Meta, este acuzat de 101 entități ale mass-media din Franța că a obținut un avantaj concurențial pe piața publicității online prin utilizarea datelor personale.

Motivele pentru care 101 de publicații dau în judecată Meta

Cei 101 reclamanți din Franța  acuză Facebook și Instagram că au acaparat o cotă din piața publicitară prin utilizarea datelor cu caracter personal colectate fără consimțământul valid. Grupurile media acuză că practicile Meta au afectat concurența pe piața publicității digitale.

Reclamanții mai acuză că platformele companiei americane au beneficiat de un avantaj față de organizațiile media, care trebuie să respecte regulile privind consimțământul utilizatorilor pentru colectarea și utilizarea datelor.

Potrivit Clubic, prejudiciul reclamat a fost calculat din 2018, de când a intrat în vigoare Regulamentul General privind Protecția Datelor. Potrivit reclamanților, Facebook și Instagram și-au vizat utilizatorii fără consimțământul acestora, în timp ce site-urile de știri erau obligate să afișeze un banner cu cookie-uri fiecărui vizitator.

Cele 101 de grupuri de presă cer despăgubiri de 1,4 miliarde euro

Suma de 1,4 miliarde de euro solicitată de instituțiile media franceze reprezintă aproximativ zece zile din profiturile Meta. L’Équipe, Le Figaro, Libération, Ouest-France, TF1, France Télévisions, Radio France și Dailymotion au intentat împreună un proces la Tribunalul Comercial din Paris pe 30 aprilie 2025.  Reclamanții și-au ținut cifrele de afaceri secrete până când instanța a emis hotărârea inițială pe 21 septembrie.

L’Informé a dezvăluit miercuri, 7 octombrie, valoarea pretențiilor lor, așa cum este subliniată într-o hotărâre inițială a instanței emisă pe 21 septembrie.

Firma americană Charles River Associates a estimat daunele suferite de cele 101 instituții media de la intrarea în vigoare a GDPR în mai 2018 la aproape 1,4 miliarde de euro. Experții săi au analizat veniturile din publicitate ale Meta între 2015 și 2023, precum și valoarea pe care agenții de publicitate o acordă datelor personale colectate de Facebook și Instagram.

De asemenea, au măsurat câți vizitatori pierde un site atunci când îi cere să accepte cookie-uri. Un cititor care refuză cookie-urile pe site-ul web al unui ziar vede doar reclame generice, pe care instituția media le vinde la un preț mai mic.

Potrivit reclamanților, Meta nu a solicitat consimțământul utilizatorilor în acei ani, ceea ce i-a permis să ofere agenților de publicitate o direcționare mai precisă. Înainte de audierea de fond, Meta a solicitat instanței acces la datele expertului. Compania dorea, de asemenea, ca cele 101 instituții media să își dovedească respectarea GDPR-ului.

Precedentul de la Madrid: Lovitură de 540 de milioane de euro pentru Meta

Reclamanții au dat ca exemplu Madridul, unde tribunalul comercial a obligat Meta, în noiembrie 2025, să plătească peste 540 de milioane de euro, inclusiv dobânzi, către 87 de edituri și agenții de știri spaniole. Judecătorul spaniol nu solicitase acest tip de dovadă de la edituri.

Judecătorul parizian a dat dreptate instituțiilor media în această privință. El consideră că solicitarea acestei dovezi de la acestea acum „este prematură și disproporționată (…) pentru a informa procedura în această etapă”.

Cine are acces la calculele gigantului tech

Meta va putea, însă, să consulte calculele Charles River Associates, dar numai într-un cerc limitat definit de instanță.

Acest grup va fi format dintr-un maxim de patru reprezentanți per instituție media și opt persoane din cadrul Meta, inclusiv avocați și experți financiari.

Împreună cu avocații lor, vor avea acces la sursele și ipotezele expertului. Niciunul dintre ei nu poate avea legături directe cu agenții de publicitate sau agenții media.

Amenda istorică din Irlanda care a dat peste cap planurile Facebook

Pentru a-și susține afirmația, reclamanții invocă două sancțiuni impuse Meta de către Comisia Irlandeză pentru Protecția Datelor (DPC).

Până la începutul anului 2023, utilizatorii Facebook și Instagram acceptau publicitatea direcționată prin acceptarea termenilor și condițiilor, fără o casetă de selectare dedicată.

În urma unei directive din partea Comitetului European pentru Protecția Datelor, DPC (Autoritatea Franceză pentru Protecția Datelor) a sancționat această practică în ianuarie 2023 cu o amendă de 390 de milioane de euro.

Soluția de compromis a Meta: Abonamentul plătit în Europa

Inițial, Meta a invocat „interesul legitim” în primăvara anului 2023, apoi a anunțat pe 1 august că va necesita consimțământul explicit al utilizatorilor europeni.

Tribunalul din Madrid a decis, de asemenea, împotriva Meta pentru perioada cuprinsă între 25 mai 2018, data intrării în vigoare a GDPR, și 1 august 2023.

Trei luni mai târziu, Meta a lansat în Europa un abonament fără reclame, la prețul de 9,99 EUR pe lună pe desktop, pentru utilizatorii care au optat pentru renunțarea la direcționare.

Cifre astronomice: Cât reprezintă daunele din profitul uriaș al companiei

Meta a generat venituri de aproape 201 miliarde de dolari în 2025, cu un profit net de 60,4 miliarde de dolari. Cele 1,4 miliarde de euro solicitate de instituțiile media franceze reprezintă aproximativ zece zile din acest profit.

Nici avocatul care reprezintă cele 101 companii media, nici Meta nu au dorit să comenteze procedurile pentru L’Informé.

Publicația Gândul a denunțat abuzurile Meta, după închiderea paginii de Facebook

În România, Meta a închis, în primăvara acestui an, contul de Facebook al publicației Gândul, care avea peste 1 milion de urmăritori și genera, în fiecare lună, sute de milioane de vizualizări. Mai exact, practicile companiei Meta au limitat în mod drastic dreptul publicului de a se informa de pe platforma Gândul.

Publicația a denunțat închiderea paginii de Facebook, drept un atac la libertatea de exprimare a presei, având în vedere că materialele publicate au respectat normele deontologice, aferente jurnalismului de calitate.

Totodată Gândul a argumentat că o astfel de situație reprezintă și o încălcare a drepturilor prevăzute în Constituție și a legii din România.

Sursa Foto: Hepta