Verificările Inspecției Judiciare demontează punct cu punct acuzațiile „eroilor” Recorder. Concluzia: „Acuzațiile nu corespund realității obiective”

Inspecția Judiciare a finalizat azi raportul privind presupusele nereguli în gestionarea unor dosare de corupție, speculate în documentarul Recorder „Justiție  Capturată” . Potrivit concluziei Inspecției Judiciare, acuzațiile formulate în reportaj „nu corespund realității” .

La momentul apariției filmului „Recorder”, Inspecția Judiciară deja analizase o parte din situațiile prezentate. Deși în materialul Recorder nu a fost prezentată nicio dovadă palpabilă care să susțină acuzațiile, Inspecția Judiciară a decis să verifice cazurile semnalate pentru a clarifica situația. Totodată raportul subliniază faptul că verificările au fost demarate la solicitarea Consiliului Superior al Magistraturii.

Totodată, inspectorul șef al Inspecției Judiciare a dispus verificări privind modul în care au fost compuse completele de judecată în  dosarele de corupție, care i-au vizat pe Marian Vanghelie (cu excepția modificărilor de complet deja analizate în lucrarea nr. 24-878), Cristian Burci, Puiu Popoviciu și Nicolae Bădălău.

Raportul Inspecției Judiciare contrazice cu argumente solide speculațiile potrivit cărora justiția ar depinde de voința politică, sau că cei de la vârful structurilor din justiție ar interveni pentru schimbarea completelor de judecată, în scopul favorizării unui anumit inculpat.

Acuzațiile judecătorului Ionel Laurențiu Beșu nu se confirmă

De asemenea, Inspecția Judiciară a verificat și ieșirea judecătorului Laurențiu Beșu dintr-un dosar, acest fapt fiind „consecința încetării delegării la Curtea de Apel Bucureşti”

„leşirea judecătorului Beşu Ionel Laurențiu din compunerea completului a fost consecinţa încetării delegării la Curtea de Apel Bucureşti, iar soluția pronunțată are la bază aplicarea regulilor de competenţă, independent de componența completului.

Speculaţiile formulate de judecătorul Beşu lonel, care pune în corelaţie aspecte ce țin de dezideratele proprii de carieră cu aspecte de judecată, nu relevă o abordare obiectivă, independentă şi imparţială cu privire la atribuțiile de judecător. În plus, dosarul menţionat nu este soluționat definitiv, astfel că orice speculație cu privire la împlinirea unor termene de prescripție poate pune în discuție încălcarea independenţei judecătorilor învestiți cu soluționarea cauzei.

Independența justiției nu înseamnă o libertate absolută a judecătorului de a se exprima sau manifesta după criterii arbitrare, ci cu respectarea obligației sale de rezervă. În acest sens, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că „magistrații sunt ţinuţi de obligaţia de rezervă care îi împiedică să reacţioneze într-o anumită situație”, explică Inspecția Judiciară.

 

Concluziile Inspecției Judiciare: Acuzațiile privind dosarele Marian Vanghelie și Puiu Popoviciu nu se susțin

În cazul Cristian Burci, magistrații au aceeași concluzie:

„Rezultatul verificărilor: acuzațiile nu corespund realității obiective. Și în acest caz, modificarea compunerii completului de judecată a fost determinată exclusiv de rațiuni administrative obiective (promovarea unui judecător nou și echilibrarea volumului de activitate), fiind dispusă prin hotărâre a colegiului de conducere. Cauza se află încă pe rolul instanței și nu poate fi reținută nicio influență asupra unei soluții, în condițiile în care cercetarea judecătorească continuă, cu respectarea dreptului la apărare și a principiilor procesuale”.

„În concluzie, apariția și amplificarea discursului public privind influențarea actului de justiție în ultimii ani reprezintă rezultatul unui cumul de factori și de interpretări subiective, generate de schimbări instituționale majore, d e mediatizarea selectivă a unor cauze și de o înțelegere incompletă a mecanismelor juridice și administrative ale sistemului judiciar. Acest discurs, deși legitim parțial ca parte a dezbaterii publice într-un stat de drept, nu poate fi deturnat pentru a susține „existența unor influențări” în actul de justiție”.

Inspecția Judiciară: „Curtea de Apel București a respectat procedurile legale”

„O astfel de prezentare creează, implicit, percepția unei mobilități profesionale impuse sau a unei intervenții asupra statutului magistratului. Din verificările efectuate rezultă însă că delegarea la Curtea de Apel București a avut loc cu respectarea integrală a procedurilor legale aplicabile și cu acordul expres al judecătorului, acest consimțământ constituind o condiție esențială impusă de lege pentru orice formă d e mobilitate profesională, în condițiile în care judecătorii sunt inamovibili.

„În ultimii ani, discursul îndreptat împotriva judecătorilor a fost alimentat de luări de poziție din partea unor procurori, unii chiar cu funcții de reprezentare instituțională. Acest fenomen s-a manifestat progresiv, prin acumularea unor episoade publice distincte, care au contribuit la estomparea delimitării dintre rolul de acuzare și cel de judecată”, arată Inspecția.

Inspecția Judiciară: Claudiu Sandu a contribuit la „delegitimarea actului de justiție”

„Cele mai vizibile atacuri au fost exprimate prin vocea procurorului Sandu Claudiu, vicepreşedinte al Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea s-au remarcat prin vizibilitate, frecvență și impact mediatic, devenind un reper al discursului critic față de hotărârile judecătorești. Intervențiile sale au fost intens mediatizate.

Prin poziția instituțională deținută, mesajele transmise de procurorul Sandu Claudiu au avut o forță simbolică sporită, fiind percepute nu doar ca opinii individuale, ci ca expresii ale unei nemulțumiri instituționale față de anumite soluții judecătorești.

Asemenea intervenții publice au fost interpretate ca validări oficiale ale ideii că anumite soluții ale instanțelor sunt problematice prin ele însele, în special atunci când vizează achitări sau aplicarea unor instituții legale precum prescripția.

Această poziționare, provenind de la vârful autorității de garantare a independenței justiției, a contribuit la transferul dezbaterii din planul juridic în cel mediatic.

În mod obiectiv, rolul central jucat de aceste intervenții explică de ce ele au fost ulterior preluate și integrate în construcții mai largi privind delegitimarea actului de justiție, inclusiv în materiale de presă de tipul celui realizat de Recorder unde a avut un rol activ”, se arată în document.

Inspecția Judiciară demontează discursurile Danielei Panioglu și Laurei Deriuș: „Sunt în contradicție cu principiile fundamentale ale independenței judecătorului și ale prezumției de nevinovăție”

„În aceeași linie discursivă se înscriu și afirmațiile unui judecător, Panioglu Daniela (pensionat), în mod izolat ca poziție a unui judecător, este adevărat, potrivit cărora doar procurorii ar avea legitimitatea de a aprecia dacă o hotărâre judecătorească este „abuzivă” sau nu.

O asemenea teză relevă o viziune profund dezechilibrată asupra arhitecturii statului de drept, în care rolurile constituționale ale autorităților sunt inversate.

Un alt exemplu relevant îl constituie declarațiile publice ale doamnei procuror Laura Deriuș, care, într-un context public, a afirmat că „judecătorii trebuie responsabilizați”, contextul fiind acela al criticării unor soluții de achitare. O asemenea formulare este de natură să inducă ideea unei relații de subordonare sau de control asupra soluțiilor instanțelor, în contradicție cu principiile fundamentale ale independenței judecătorului și ale prezumției de nevinovăție.

Un alt exemplu este cel a l procurorului Pîrlog Bogdan care, în contexte oficiale și dezbateri publice desfășurate în prezența unor înalți reprezentanți ai statului, a avut poziții prin care a pus sub semnul îndoielii hotărârile judecătorești din perspectiva oportunității ori a efectelor acestora. Astfel de intervenții, formulate din postura de procuror, depășesc sfera dezbaterii și sunt percepute ca o evaluare a activității judecătorilor, cu potențial d e presiune asupra activității lor.

Aceste episoade nu pot fi analizate izolat. Ele se înscriu într-o dinamică mai amplă a discursului public din ultimii ani, în care achitările, aplicarea prescripției sau soluțiile contrare așteptărilor create anterior au fost prezentate, în mod recurent, ca indicatori ai unei disfuncționalități”, arată magistrații.

Inspecția Judiciară: „Recorder nu relevă mecanisme ascunse, ci preia un discurs deja existent pe fondul unor presiuni reale din partea anumitor procurori”

„În acest context, materialul publicat de Recorder reprezintă un punct de vârf al acestui discurs, valorificând declarații, percepții și experiențe individuale deja prezente în spațiul public ș i integrându-le într-o narațiune coerentă despre presupusa „capturare” sau influențare a justiției.

Relevant este faptul că materialul Recorder preia, în mod selectiv, vocea unor magistrați sau foști magistrați care au exprimat anterior critici similare, fără a contextualiza rolul constituțional al procurorilor în raport cu instanțele și fără a analiza distincția fundamentală dintre critica legitimă a societății civile și contestarea publică a soluțiilor de către magistrați cu rol de acuzare. În acest mod, sunt amplificate mesaje care, deși prezentate ca apărări ale statului de drept, pot avea ca efect erodarea încrederii publice în imparțialitatea instanțelor.

Astfel, legătura dintre episoadele publice de contestare a soluțiilor instanțelor de către procurori și materialul Recorder este una de continuitate, nu de descoperire a unui fenomen nou.

Recorder nu relevă mecanisme ascunse, ci preia și amplifică un discurs deja existent, construit în timp, pe fondul unor presiuni reale din partea anumitor procurori, dar prezentat prin generalizări care nu sunt susținute de analiza factuală și juridică a cauzelor invocate.

În context, este relevant de menționat și faptul că astfel de poziționări nu au fost exprimate exclusiv în spații informale sau mediatice, ci au fost formulate inclusiv în cadrul unor evenimente publice cu participare instituțională l a cel mai înalt nivel. Astfel, declarații critice la adresa soluțiilor instanțelor și a funcționării sistemului judiciar au fost susținute public de unii procurori în prezența Președintelui României, context care a conferit acestor mesaje o vizibilitate și o greutate simbolică deosebită.

„Verificările exhaustive efectuate nu confirmă în niciun fel susținerile formulate în materialul de presă” vizavi activitatea Curții de Apel București, arată Inspecția Judiciară

„A corela în mod automat mobilitatea profesională ridicată a judecătorilor cu presupuse mecanisme de influențare a soluțiilor ignoră cadrul normativ aplicabil, ignoră realitatea administrativă documentată și confundă efectele funcționării normale a sistemului de carieră al magistraților cu intenții nelegitime inexistente.

Prin urmare, mobilitatea judecătorilor la Curtea de Apel București nu constituie un indiciu de influență asupra soluțiilor pronunțate, ci o consecință firească a poziției instituționale a acestei instanțe ș ia funcționării normale a sistemului judiciar.

Justiția nu poate și nu trebuie evaluată prin prisma notorietății publice a unor cauze sau a așteptărilor create în spațiul mediatic, ci exclusiv prin respectarea legii, a garanțiilor procesuale și a principiilor statului de drept. Din această perspectivă, verificările efectuate infirmă categoric teza existenței unor intervenții manageriale menite să influențeze soluțiile pronunțate de instanță.

Analiza materialului de presă relevă și faptul că acesta nu menține în mod constant o delimitare clară între faptele verificabile și opiniile sau interpretările autorilor.

Omisiuni importante contrazic afirmațiile „eroilor Recorder”

De asemenea, raportul arată că materialul Recorder a omis anumite aspecte importante, care contrazic narativa prezentată de judecătorii care au reclamat așa-zisele nereguli din justiție.

Omisiuni relevante din analiza prezentată public:

– cadrul normativ complet care reglementează delegarea, detașarea, promovarea și
modificarea compunerii completurilor;
– caracterul obligatoriu al jurisprudenței Curții Constituționale;
– faptul că anumite soluții procesuale (precum intervenția prescripției) erau
determinate de factori exteriori, respectiv inactivitatea puterii legislative timp de 4 ani,
aspect independent măsurilor manageriale;
– existența unor verificări jurisdicționale efective (inclusiv la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție) care au confirmat legalitatea compunerii completurilor.

Aceste omisiuni afectează echilibrul și acuratețea analizei, întrucât creează o imagine incompletă a contextului juridic și instituțional în care au avut loc evenimentele prezentate”.

Concluzia finală a raportului supus prezentat Secției pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii este următoarea: nu se confirmă niciuna dintre acuzațiile prezentate în materialul de presă.

Recomandarea autorului:

• Reacția Parchetului General după declarațiile Laurei Deriuș: „Procurorul general nu i-a făcut nicio propunere de avansare profesională”
• ONG-urile Funky Citizens și Declic cer Bruxelles-ului să ne întoarcem de unde am plecat acum 20 de ani: monitorizarea strictă a justiției din România și reintroducerea unui mecanism de tip MCV
• Laurențiu Beșu admite că filmul Recorder a fost publicat la 4 luni după ce i s-a luat interviul. Ce spune despre coincidențele momentului publicării