Descoperire de amploare, în Peru, în urma săpăturilor în jurul „unei mici construcții din teracotă”

Picturile au fost descoperite cu ocazia săpăturilor efectuate în jurul „unei mici construcții din teracotă, până atunci neexplorată”, aflată în situl arheologic Pachacamac, la 25 de kilometri de Lima, se precizează în comunicatul emis de universitatea belgiană.

Potrivit ULB, „nicio pictură murală nu a mai fost descoperită din 1938 la Pachacamac”, un complex arheologic de 465 de hectare, ocupat pe rând de civilizațiile lima, wari, ichma și inca și care a fost, la apogeul său, cel mai important centru de ceremonii de pe coasta centrală din Peru, unde erau făcute sacrificii umane la care asistau mii de pelerini.

Arheologii belgieni nu au precizat ce tipuri de scene sunt reprezentate în picturile pe care le-au descoperit. „Doar câteva motive au putut fi până acum identificate”, a explicat coordonatoarea cercetărilor, Kusi Colonna-Preti. „Picturile colorate în roșu, galben, negru, alb, albastru și verde au fost uneori dispuse în mai multe straturi, dar seismele au slăbit considerabil stabilitatea structurilor”, a adăugat ea.

CONTROVERSĂ USR-iștii, în frunte cu fostul lider, Cătălin Drulă, au depus plângere în Parlament împotriva numirii noii conduceri a TVR și a Radiodifuziunii Române. Au sesizat și CCR-ul

00:47

CONTROVERSĂ Revoltă în PNL. Un nume greu îl sfidează pe Bolojan și anunță că nu votează Guvernul Luca Niculescu: „Cum aș putea?”. Nu e singurul care ar putea sa NU voteze Guvernul Niculescu

23:58

Ofrandele prețioase care acoperă podeaua încăperilor și culoarelor din sanctuarul descoperit provin din regiuni diferite din Anzi. Este vorba în special de ornamente din pene de papagali din Amazonia, pietre negre din regiuni muntoase, alese pentru formele lor speciale, cochilii din Ecuador, cupe încrustate cu sidef și vase de ceramică incașă.

Aceste descoperiri confirmă rolul sitului Pachacamac de „centru de pelerinaj de lungă distanță” în vremea imperiului incaș, potrivit aceluiași comunicat.

Prezența în număr mare a acelor podoabe ar putea fi explicată printr-o „ofrandă masivă făcută cu ocazia abandonării templului în urma cuceririi spaniole din 1533”, afirmă specialiștii belgieni. „Într-adevăr, câteva mărgele din sticlă coloniale erau amestecate cu acele ofrande”, a subliniat profesorul Peter Eeckout, colaborator la acest studiu. Mai multe morminte și camere funerare, dintre care unele aparțineau elitelor locale, au fost descoperite în acel templu.