În data de 23 iulie 1983, un avion Boeing 767 al companiei Air Canada, cu 69 de oameni la bord, a rămas fără combustibil la o altitudine de 12.500 de metri. O greșeală umană a dus la situația-limită, în care piloții au fost nevoiți să ia o decizie fără precedent

O aeronavă Boeing 767 a companiei Air Canada, cu 61 pasageri și 8 membri ai echipajului la bord, a rămas fără combustibil la o altitudine de 12.500 de metri, deasupra provinciei canadiene Manitoba, după ce o greșeală metrică a tehnicienilor de la sol a făcut ca rezervoarele să fie alimentate doar pe jumătate.

Piloții au reușit să planeze cu avionul de 132 de tone, timp de 17 minute, fără motoare, aterizând de urgență pe pista unei baze militare, care fusese transformată în pistă de curse pentru mașini, scrie timesofindia.indiatimes.com.

Potrivit unei anchete a Aviation Safety Board din Canada, toți cei 69 de oameni de la bord au supraviețuit incidentului grav din 23 iulie 1983. Doar câțiva pasageri au suferit răni minore în timpul evacuării.

Confuzie aproape mortală: kilograme versus livre

Greșeala cu privire la alimentare a fost săvârșită în Montreal, înainte ca avionul să efectueze cursa Ottawa – Edmonton.

FQIS (Fuel Quantity Indicator System), sistemul ce indică nivelul de combustibil nu funcționa din cauza unei defecțiuni.

Angajații au înregistrat această problemă. În situația în care nu exista citire pe ceasurile de combustibil, specialiștii de la sol și piloții au estimat manual cantitatea.

Au folosit o jojă, pentru a măsura volumul de combustibil în litri. La acea vreme, Air Canada trecuse la sistemul metric.

Noul avion Boeing 767 a fost primul din companie care a folosit măsurătorile metrice.

Cantitățile de combustibil trebuiau introduse în kilograme, potrivit cerinței computerelor standard de management de la bordul aeronavei.

În loc să multiplice volumul combustibilului în litri cu 0,8 și să calculeze greutatea în kilograme, angajații au multiplicat cu 1,77.

Era o conversie folosită de măsurătorile imperiale. Din cauza acestei greșeli, avionul a decolat cu mai puțin de 10.100 kg de combustibil (45% din necesarul de 22.300 kg pentru a finaliza zborul până în Edmonton).

Pierdere bruscă de putere în aer

În timp ce zburau deasupra Lacului Red, din Ontario, la o altitudine de 12.500 metri, piloții au primit avertizment privind cantitatea redusă de combustibil.

Căpitanul Robert Pearson și secundul Mauriec Quintal au presupus că este o problemă legată de pompa de combustibil.

Ei intenționau să devieze ruta prin Winnipeg. În câteva minute, ambele motoare Pratt & Whitney JT9D s-au oprit.

Piloții au rămas doar cu instrumentele de urgență care funcționau pe baterii. Era o problemă gravă. Fără puterea motoarelor, care să alimenteze pompele hidraulice, avionul nu putea fi controlat.

Sistemul de urgență a activat însă o turbină de mici dimensiuni, un mecanism care să le ofere piloților suficient de multă presiune hidraulică pentru a ghida avionul și a controla manual poziția acestuia.

Aterizare de urgență la Gimli

După ce și-au dat seama că nu pot ajunge la Winnipeg, Quinta a sugerat o aterizare de urgență pe pista fostei baze militare de la Gimli.

Echipajul nu știa că locul fusese transformat în Gimli Motorsports Park, un circuit pentru mașini de curse.

În ziua incidentului, o parte din pista principală era folosită de mașinile sport dintr-o competiție organizată de Winnipeg Sports Car Club.

Spectatorii, turiștii și mașinile sport erau parcate de-a lungul pistei.

Căpitanul Pearson, care avea ani de experiență ca pilot de planor, a reușit să aterizeze pe ultima sută de metri, folosind un sistem manual pentru a coborî trenul de aterizare.

Pearson a frânat puternic, iar două cauciucuri au explodat. Doi băieți pe bicicletă au reușit să se ferească în ultimul moment din calea avionului.

Un mic incendiu izbucnit la botul avionului a fost stins de staff-ul de pe pistă, cu ajutorul unui extinctor.

Toți pasagerii și membrii echipajului au scăpat nevătămați, chiar dacă unii au suferit răni minore, în timpul evacuării.

Raportul autorităților canadiene a identificat mai multe erori procedurale, lacune în instruirea personalului și faptul că Air Canada a folosit atât sistemul metric, cât și cel imperial, ca fiind factorii ce au dus la incidentul care se putea transforma într-o tragedie.

Avionul deteriorat Boeing 767, înregistrat C-GAUN, a fost reparat chiar la fosta bază Gimli și a revenit în serviciul comercial tot la Air Canada. Aeronava a mai zburat încă 25 de ani, fiind casată în 2008.

Sursa foto: timesofindia.indiatimes.com / Imagine îmbunătățită cu ajutorul AI