Guvernul Mureșan a picat. Urmează Parlamentul? Care sunt pașii pentru primele alegeri anticipate de după Revoluție

S-a deschis drumul către anticipate după căderea previzibilă a Guvernului Mureșan. Acesta nu a reușit să obțină astăzi majoritatea în Parlament, iar Constituția îi permite președintelui României să dizolve Parlamentul. Însă o va face? 

După eșecul lui Siegfried Mureșan, Nicușor Dan este singurul care poate decide dacă se ajunge la alegeri anticipate, conform articolului 89 din Constituția României. Legea prevede că Nicușor Dan poate dizolva Parlamentul dacă au trecut 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, ceea ce s-a întâmplat cu Adrian Veștea (peste 100 de zile de la propunerea lui), și dacă parlamentarii au respins cel puțin două propuneri de premier, criteriu îndeplinit după ce nici Siegfried Mureșan nu a obținut majoritatea.

148 de zile de criză politică

Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai, după ce AUR și PSD au depus o moțiune de cenzură împotriva premierului demis, care a fost adoptată cu 281 de voturi „pentru”, 4 voturi „împotrivă” și 3 voturi anulate. Nicușor Dan a încercat ulterior două formule pentru instalarea unui nou executiv.

Prima desemnare a fost Eugen Tomac, pe 4 iunie. Acesta și-a depus mandatul pe 14 iunie, înainte de a ajunge la votul Parlamentului, după ce a constatat că nu poate aduna o majoritate pentru un guvern format din specialiști. În aceeași zi, președintele l-a desemnat pe Adrian Veștea fără să se consulte în prealabil cu conducerea PNL, care a refuzat să-i acorde votul. Cabinetul propus de acesta a primit pe 22 iunie numai 189 de voturi, cu 44 mai puține decât pragul necesar învestirii de 233 de voturi.  Parlamentarii PNL, USR și UDMR au decis să nu voteze și au părăsit sala la momentul votului. O decizie asemănătoare a fost luată și de AUR. George Simion anunțase că cei care rămân să voteze sunt considerați „trădători”.

A treia desemnare, o nouă resemnare

După 135 de zile de la demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură, urmată de două desemnări, care nu au dus nicăieri în încercarea de formare a noului Executiv cu puteri depline, președintele Nicușor Dan a chemat partidele politice la consultări pe 16 septembrie. Pe masa negocierilor s-ar fi aflat două propuneri formulate de partide: Sorin Grindeanu, susținut de PSD, și europarlamentarul Siegfried Mureșan, propus de PNL, USR și UDMR.

În cele din urmă Nicușor Dan a anunțat pe 17 septembrie, și cea de-a treia nominalizare pentru funcția de prim-ministru. A fost vorba de europarlamentarul Siegfried Mureșan, propunerea făcută de aripa liberală condusă de Ilie Bolojan, alături de cei din USR. Premierul desemnat Siegfried Mureșan nu a reușit să obțină o majoritate în Parlament, ceea ce a însemnat deschiderea drumului către alegerile palamentare anticipate.

Constituția României dă verde alegerilor anticipate

Potrivit articolului 89, alineatul (1) din Constituția României, Parlamentul poate fi dizolvat de președinte dacă, în termen de 60 de zile de la prima solicitare de învestitură, Parlamentul nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului și sunt respinse cel puțin două solicitări de învestitură. Înainte de dizolvare, președintele trebuie să consulte președinții celor două Camere și liderii grupurilor parlamentare. Alineatul (2) spune că în cursul lui an, Parlamentul poate fi dizolvat doar o singură dată. De asemenea, Parlamentul nu poate să fie dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Președintelui României, în acest caz Nicușor Dan și nici în timpul stării de razboi, mobilizare, asediu sau de urgență.

Mai precis, alegerile anticipate nu pot fi organizate dacă Parlamentul refuză două propuneri de Guvern, ci doar atunci când preşedintele României, Nicușor Dan, solicită acest lucru, după întrunirea condiţiilor constituţionale.

„Art. 89 – Dizolvarea Parlamentului

(1) După consultarea președinților celor două Camere și a liderilor grupurilor parlamentare, Președintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două solicitări de investitură.
(2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată.
(3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă”, conform Constituției. 

Nicușor Dan nu își dorește dizolvarea Parlamentului

Nicușor Dan a fost întrebat zilele trecute ce va face în contextul în care premierul desemnat nu va obține cele 233 de voturi necesare și dacă are de gând să dizolve Parlamentul. Șeful statului a punctat că, momentan, partidele ar trebui să discute și să ajungă la un numitor comun și a dat de înțeles că, momentan, exclude varianta alegerilor anticipate, despre care a declarat la Antena 3 că ”sunt rele”.

„Eu îndemn partidele la dialog. Nu l-am prea văzut în ultimele luni. Dizolvarea Parlamentului nu este ceva ce eu să-mi doresc, pentru că înseamnă câteva luni de incertitudine. Cetățenii își doresc să se termine criza într-un fel sau altul, iar asta nu poate fi decât negociat de partide.

Pentru moment, vreau să ne păstrăm în cadrul ăsta în care avem un premier desemnat.

Eu indemn la dialog, pentru că alegerile anticipate sunt rele pentru cetățeni și după aia pentru partide. E o stare de insecuritate și cred că e momentul să închidem criza asta”, a declarat Nicușor Dan.

Totuși, pe 14 septembrie, într-un interviu pentru Euronews, președintele Nicușor Dan a declarat că se gândește serios la alegeri anticipate. „Nu îmi doresc în niciun chip să ajungem la alegeri anticipate, deși, așa cum stau lucrurile acum, nu mai putem spune că excludem”, a spus președintele.

Cum se organizează alegerile anticipate

Alegerile anticipate sunt alegeri parlamentare organizate înainte de expirarea mandatului actualului Parlament. Adică, românii sunt chemați din nou la urne pentru a-și alege deputații și senatorii, înainte de termenul normal. În cazul în care se ajunge la acest scenariu, cetățenii votează în cadrul unui scrutin parlamentar, la fel ca la alegerile parlamentare obișnuite. În urma votului este stabilită componența unui nou Parlament, iar acesta va participa ulterior la formarea unui nou Guvern.

Unul dintre momentele în care România s-a apropiat cel mai mult de scenariul alegerilor anticipate a fost în 2009, înaintea alegerilor prezidențiale. Retragerea PSD de la guvernare a dus la căderea Guvernului condus de Emil Boc și a declanșat o criză politică.

În încercarea de a forma un nou Executiv, președintele Traian Băsescu l-a desemnat pentru funcția de premier pe economistul Lucian Croitoru. După respingerea acestei propuneri, șeful statului l-a nominalizat pe Liviu Negoiță. Cea de-a doua propunere nu a mai ajuns însă la votul Parlamentului, după ce opoziția a blocat audierea miniștrilor în ședința conducerii celor două Camere.

În cele din urmă, Parlamentul a acordat votul de încredere unui nou Guvern condus de liderul PDL, Emil Boc, evitându-se astfel declanșarea procedurii pentru alegeri anticipate.