Alertele de drone, parte din viața românilor, semnalează un reputat cotidian francez. Ce măsuri iau autoritățile pentru a preîntâmpina o tragedie

Învecinată cu Ucraina, România se confruntă cu tot mai multe incursiuni ale dronelor, după intensificarea atacurilor rusești asupra porturilor ucrainene de la Dunăre. În trei ani au fost înregistrate aproximativ 40 de încălcări ale spațiului său aerian, dintre care 25 începând din ianuarie. Alertele de drone fac parte din viața cotidiană a locuitorilor orașului Galați. La 20 august, un aparat fără pilot a pătruns în spațiul aerian românesc, la 13 kilometri est de acest oraș, înainte de a se prăbuși într-o zonă nelocuită. Cu patru zile mai devreme, un avion F-18 spaniol doborâse o dronă la aproximativ 24 de kilometri spre nord, potrivit Les Echos .

Detectarea dronelor înainte ca acestea să treacă granița

Situat la aproximativ 15 kilometri de granița cu Ucraina, Galațiul, un oraș cu 220.000 de locuitori, dă multă bătaie de cap armatei române.

„Această localitate este aproape lipită de graniță: prin urmare, este esențial ca drona să fie detectată înainte de a intra în România. Altfel, este practic imposibil să fie interceptată la timp”, subliniază fostul general Cătălin Mihalache.

Aparatul a lovit clădirea la patru minute după ce trecuse granița. Un interval prea scurt pentru cele două avioane F-16 românești trimise în urmărirea sa. Cu o lună mai devreme, un alt aparat, dotat cu o încărcătură explozivă, lovise anexa unei case din același oraș.

„Acest lucru se poate repeta chiar astăzi. Mijloacele de apărare antidrone de care dispune armata sunt cu mult sub necesar, iar dotarea armatei române nu se poate face de pe o zi pe alta”, a declarat ministrul român al apărării, Radu Miruță, după incidentul din luna mai.

Radare de nouă generație

Pentru a recupera decalajul, Bucureștiul a semnat la jumătatea lunii iulie, în cadrul programului SAFE, un contract în valoare de 247 de milioane de euro pentru achiziționarea a 12 radare Ground Master 200 produse de Thales. Cu ajutorul acestor noi sisteme, armata speră să detecteze dronele înainte de intrarea lor în România și să câștige astfel minute prețioase. Primele livrări sunt așteptate în iunie 2027, scrie aceeași sursă.

„Radarele dezvoltate în ultimele decenii au fost concepute pentru detectarea țintelor de mari dimensiuni. Însă, de trei sau patru ani, ne confruntăm cu aparate mult mai mici, care zboară la altitudini foarte joase și pe care radarele noastre tradiționale le detectează cu dificultate”, explică Cătălin Mihalache.

Pentru a veni în sprijinul avioanelor sale de vânătoare, România a semnat, de asemenea, la sfârșitul lunii mai, un contract cu grupul german Rheinmetall pentru achiziționarea mai multor tunuri – șapte sisteme Skynex și două Skyranger 35. Acestea lansează împotriva dronelor proiectile cu fragmentare.

„România trebuie să fie capabilă să neutralizeze o dronă care pătrunde pe teritoriul său, în vreme ce Ucraina se confruntă cu sute de astfel de aparate. Este o chestiune de credibilitate a apărării noastre. În aceste condiții, costul rachetelor nu mai intră cu adevărat în calcul”, consideră fostul comandor Sandu-Valentin Mateiu.

Exemplul armatei ucrainene

Noile echipamente nu vor sosi însă decât peste câteva luni. În așteptarea livrărilor, România apelează la aliații săi din NATO. De la sfârșitul lunii iulie, șapte avioane F-18 spaniole sunt desfășurate în România în cadrul Alianței. La sfârșitul lunii iunie, Ministerul Apărării a introdus în serviciu interceptorul autonom antidrone Merops, pus la dispoziție de Statele Unite.

Totuși, nici noile tunuri, nici elicopterele și avioanele de vânătoare românești nu vor rezolva problema dronelor care survolează Galațiul.

„Riscurile generate de căderea resturilor în mediul urban sunt prea mari pentru locuințe. Soluția cea mai eficientă ar fi mai degrabă devierea dronei de la traiectorie cu ajutorul sistemelor de bruiaj”, observă Cătălin Mihalache.

De cealaltă parte a graniței, armata ucraineană se bazează deja în mare măsură pe astfel de sisteme, instalate în jurul orașelor. Din păcate, niciun asemenea echipament nu figurează printre ultimele achiziții ale României.