AUR respinge reforma administrativ-teritorială propusă de PSD. Petrișor Peiu susține că măsura nu va contribui la reducerea cheltuielilor
Petrișor Peiu, liderul senatorilor AUR, respinge reforma administrativ-teritorială, propusă de social democrați, în contextul în care procedura se va face prin angajarea răspunderii în Parlament. Acesta a argumentat marți 16 noiembrie la B1TV că măsura respectivă nu va reduce îndeajuns cheltuielile statului și a subliniat că România are nevoie de o restructurare amplă a întregului aparat administrativ.
„În primul rând, respingem categoric ideea să se facă prin angajarea răspunderii Guvernului un proiect de o asemenea importanță. În al doilea rând, cred că avem nevoie de o reformă a întregii administrații, nu doar de reorganizare administrativ-teritorială.
În primele nouă luni ale anului, cheltuielile bugetare au fost de 600 de miliarde de lei, din care am putea să facem o economie la cheltuielile de personal de vreo 1,7-1,8 miliarde de lei, dacă facem ceea ce s-a anunțat, comasarea anunțată”, a declarat senatorul AUR, într-o intervenție la B1 TV.
Petrișor Peiu: „Trebuie să ne gândim la o soluție de ansamblu”
Peiu a punctat că reforma administrativă nu trebuie să se rezume la simpla comasare a unor localități, ci trebuie să vizeze întregul aparat administrativ.
„Avem nevoie de o reformă mult mai profundă ca să reducem efectiv cheltuielile. Nu trebuie să începem prin județe sau localități, ci să ne gândim la o soluție de ansamblu.
Sigur că numărul de județe pe care îl avem astăzi este mare și poate fi redus. Sigur că localitățile care au populație foarte redusă și care nu își pot susține cheltuielile din venituri proprii trebuie să se comaseze”, a mai spus liderul senatorilor AUR.
Ce implică reforma administrativ-teritorială, propusă de PSD
Reorganizarea administrativ-teritorială propusă de PSD vizează reducerea numărului de administrații locale prin comasarea unor comune și orașe. Unul dintre scenariile prezentate de PSD ia în calcul comunele cu mai puțin de 3.000 de locuitori și orașele care nu ating pragul de 10.000 de locuitori.
Printre criteriile discutate pentru reorganizare se numără populația, sustenabilitatea economică, capacitatea administrativă, legăturile de transport și accesul la servicii publice.
FOTO: Mediafax