Reorganizarea administrativ-teritorială a României nu este o idee nouă. Fostul premier Adrian Năstase a scris pe pagina sa de blog că, în timpul guvernării sale, autoritățile au analizat mai multe variante de regionalizare, inclusiv un scenariu care prevedea reducerea numărului de județe la 18-19, plus municipiul București.
În contextul discuțiilor actuale despre comasarea unor județe și reorganizarea administrației locale, Năstase a publicat pe blogul său mai multe documente din perioada 2003-2004. Acesta consideră că actualele autorități ar trebui să valorifice studiile deja realizate, în loc să reia dezbaterea de la zero la fiecare schimbare politică.
„Interesant este că problema comasării județelor se punea încă în perioada guvernului pe care l-am condus.
La 10 iunie 2011, într-un articol publicat pe acest blog, intitulat „Porția zilnică de circ: astăzi, luați de la Băsescu, regionalizare”, aminteam demersurile începute în 2002 și continuate în 2003–2004. Publicam atunci și documentele de lucru. Trimit din nou la ele, fiindcă memoria instituțională ar trebui să reprezinte un punct de plecare al guvernării.
Memorandumul din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării. În februarie 2004 au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor”, a transmis fostul premier.
Potrivit documentelor prezentate de Adrian Năstase, un memorandum din decembrie 2003 prevedea constituirea unui grup de lucru și a unui secretariat tehnic permanent pentru studierea regionalizării. În februarie 2004 au fost desemnați reprezentanți ai Ministerului Administrației și Internelor pentru acest demers.
Materialul comparativ elaborat atunci analiza trei variante de reorganizare administrativă:
În cazul celei de-a treia variante, atribuțiile județene și cele legate de dezvoltarea regională ar fi urmat să fie reunite la același nivel administrativ. De asemenea, documentele luau în calcul trecerea agențiilor de dezvoltare regională în subordinea consiliilor județene.
Adrian Năstase a precizat că aceste documente nu reprezentau o decizie finală a Guvernului, ci variante de lucru supuse analizei.
Fostul premier atrage atenția că reducerea numărului de unități administrative nu garantează automat servicii publice mai bune. El consideră că reorganizarea trebuie să țină cont de accesul populației la instituții, de distanțele pe care oamenii trebuie să le parcurgă și de capacitatea administrației de a gestiona investițiile.
„O economie făcută în bugetul unei instituții poate deveni o cheltuială suplimentară pentru cetățean, dacă îl obligă să facă drumuri mai lungi și mai dese”, a argumentat Adrian Năstase.
Acesta susține că o eventuală comasare trebuie să fie însoțită de soluții care să mențină accesul local la servicii publice, de transport adecvat și de proceduri administrative funcționale.
„Comasarea trebuie însoțită de acces local la servicii, de transport și de proceduri care funcționează. Iar o localitate trebuie să își poată păstra identitatea și atunci când își organizează administrația împreună cu alta.”
Totodată, Năstase face distincția între comasarea comunelor și cea a județelor, două procese care au implicații administrative diferite. În opinia sa, cele două niveluri trebuie analizate împreună, pentru ca reorganizarea unuia să nu creeze probleme la celălalt.
Adrian Năstase a făcut referire și la dezbaterea actuală privind posibila unire a județelor Ialomița și Călărași, precum și la criteriile de reorganizare discutate în prezent de PSD. Printre acestea se numără populația, sustenabilitatea financiară, capacitatea administrativă și accesul la servicii publice.
Fostul premier consideră că România trebuie să treacă de la discuții repetate la o soluție fundamentată pe studii și analize concrete.
„Nu propun să aplicăm mecanic, în 2026, o variantă discutată înaintea aderării la Uniunea Europeană. Propun să folosim ceea ce s-a lucrat, să verificăm ce mai este valabil și să explicăm ce trebuie schimbat.
Problema comasărilor era pusă acum mai bine de două decenii. Documentele există. Ar fi bine ca, de această dată, România să poată trece de la redescoperirea problemei la o soluție temeinic pregătită și dusă până la capăt”, a concluzionat fostul premier Adrian Năstase.