Corina Crețu, critici la adresa Guvernului privind situația PNRR: „România se află în continuare în afara programului pe termen scurt al Comisiei Europene”
Fostul comisar european Corina Crețu, în prezent europarlamentar din partea Pro România, critică Guvernul pentru lipsa de transparență privind situația Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) înaintat Comisiei Europene. Potrivit politicianului, România este în urma multor state membre cărora le-au fost sau sunt pe cale să le fi aprobate documentele transmise la Bruxelles.
Eurodeputatul Pro România Corina Crețu a publicat, marți după amiază, un nou mesaj critic la adresa acțiunilor Guvernului român în vederea aprobării și lansării Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). În imaginea atașată mesajului de pe contul de Facebook, Corina Creți prezintă cronologia demersurilor celorlalte țări europene pentru planurile lor. „Zilele următoare vor fi lansate cele ale Sloveniei și Lituaniei. Din păcate, România mai are de așteptat…”, a comentat politicianul.
Traseul PNRR
„‼️ Peste jumătate din țările Uniunii Europene au deja sau vor avea aprobate și lansate Planurile lor Naționale de Redresare și Reziliență (PNRR) până la finalul acestei săptămâni. Din păcate, România se află în continuare în afara programului pe termen scurt al Comisiei Europene privind aprobarea și lansarea PNRR ‼️ Situația PNRR-ului pe care l-a înaintat Guvernul României Comisiei Europene rămâne la fel de netransparentă. În timp ce tot mai multe astfel de Planuri de relansare economică sunt aprobate la Bruxelles, documentele trimise de Guvernul de la București sunt în continuare în evaluare”, a scris Coria Crețu, pe contul de Facebook.
Politicianul a amintit că Guvernul României a solicitat prelungirea perioadei de evaluare cu o lună. În 11 iunie, Comisia preciza că a acceptat o prelungire a perioadei de evaluare solicitată de România și dezmințea că ar fi respins PNRR-ul României, așa cum se vehicula în spațiul public. Executivul europeană sublinia că a început evaluarea aprofundată a planurilor de redresare şi rezilienţă pe care le-a primit și preciza că în această perioadă nu va putea furniza o evaluare preliminară. Mesajul fusese publicat după ce Conform unor documente obținute în aprilie de jurnaliștii de la Aleph News, Comisia Europeană a reproșat României că datele privind costurile din documentele .xls nu corespund cu cele din documentele word pentru anumite proiecte.
„Suntem aproape de finalul acestei perioade de grație solicitate de Guvern și nu știm care e stadiul PNRR – ce s-a schimbat, ce a rămas la fel, ce s-a adăugat sau a fost eliminat, cum au fost îndreptate gafele pe care le conținea documentul în forma sa trimisă acum o lună?”, a comentat Corina Crețu.
„Mă tem că (..) mașinăria de PR va urmări să acopere orice urmă de dezbatere rațională”
În postarea de marți, policianul face referire la „criticile din partea Comisiei Europene”, din care Executivul de la București nu a tras învățăminte. „Cred că ar fi trebuit ca, după criticile din partea Comisiei Europene, Guvernul să fi acționat rapid și să comunice modul în care a înțeles să remedieze situația. Nu a fost cazul. Mă tem că multe întrebări vor rămâne fără răspuns, iar odată aprobat Planul României, mașinăria de PR va urmări să acopere orice urmă de dezbatere rațională pe marginea destinației fondurilor”, a comentat europarlamentarul Pro România.
Corina Crețu a postat mesajul în seara zilei în care, în Parlamentul de la București, s-a dezbătut și votat moțiunea de cenzură la adresa Guvernului Cîțu. Demersul, inițiat de PSD, nu a întrunit voturile necesare pentru schimbarea Executivului.
Conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, prin mecanismul de redresare și reziliență România ar primi 14,248 miliarde sub formă de grant și aproximativ 14,935 miliarde sub formă de împrumuri pentru un total de 29,2 miliarde euro. Regula stabilită prin propunerea de Regulament (aflată încă în negociere la nivel european) este ca 70% din granturi să fie angajate până la finalul anului 2022, termenul limită pentru accesarea diferenței de 30% din granturi fiind 31 decembrie 2023. În plus, plățile pentru proiectele care vor fi incluse în programele naționale de redresare și reziliență trebuie făcute până în decembrie 2026.