Comisia Europeană, observații critice cu privire la PNRR, depus de Guvern. Sumele diferă de la un document la altul

Planul Național de Redresare și Reziliență, trimis de România la Bruxelles, nu s-a ridicat la nivelul condițiilor cerute de instituțiile UE. Comisia Europeană a transmis Guvernului României mai multe observații critice, pe mai multe componente, de la infrastructură, digitalizare până la educație. Criticile subliniază inadvertențele privind costurile, prezentate în diferite documente.

Potrivit Mediafax, care citează un document obținut de jurnaliștii de la AlephNews, Comisia Europeană a transmis proiectul PNRR înapoi cu zeci de observații.

Sursele Gândul au confirmat că evaluările Executivului european sunt extrem de critice.

„Există observații. Sunt probleme mari”, spun sursele Gândul.RO.

Aceaste observatii vin în contextul unei evaluări de etapă.

Comisia Europeană a reproșat României că datele privind costurile din documentele .xls nu corespund cu cele din documentele word pentru anumite proiecte, potrivit documentelor obținute de jurnalliștii de la Aleph News.

Citește și: GÂNDUL LIVE. Robert Cazanciuc, despre PNRR: „De ce să mergi la Comisia Europeană cu proiecte care însumate fac 40 de miliarde de euro? Acest plan, menit să reducă decalajele, le va accentua” – VIDEO

Observații trimise de Comisia Europeană

Valorile asumate pentru ținte de către România sunt, în general, mai mici decât rezultatul calculelor, arată  hotnews.ro.

Pilonul I Sistemul de management al apei

Exemplu: Investiția “Extinderea sistemelor de apă și canal în localități aflate în aglomerări mai mari de 2000 de locuitori”. Media pentru obiectivele 1 și 1 este calculată utilizând valorile de la mare la mic 70% -30%. Nu există nicio justificare pentru această ponderare, care plasează media în partea superioară. Nu există o metodologie sau un punct de referință pentru conexiunea la costul unitar al serviciului atât pentru apă potabilă, cât și pentru canalizare. În absența acestor informații, ambele costuri unitare par ridicate.

La alte investiții se precizează că nu sunt furnizate punctele de referință și metodologia de cost.

Pilonul I – Transportul sustenabil

• Pe anumite proiecte de transport feroviar nu este clar dacă standardele de costuri includ TVA sau nu.
• Nu sunt clare explicațiile furnizate despre modernizarea a 30 de locomotive.
• Infrastructura de metrou
• Nu este clar dacă 30 rame electrice de metrou sunt incluse în costul de 600 de milioane de euro solicitate.

Pilonul I – Fondul pentru Valul Renovării

• Nu este clar cum se obține costul total de 1 miliard de euro. Există neconcordanțe între informații

Incompatibilitățile privind sumele solicitate

• • În cazul  renovării terapiei intensivă pentru nou-născuți, în documentul word sunt ceruți 80 de milioane de euro pentru asta, dar în documentul .xls anexat aceluiași proiect suma finală este de 71 de milioane de euro.
  • În cazul  finanțarii unui spital nou, suma diferă de la un document la altul, din nou.
  • La capitolul „Scheme de ajutor de stat pentru tehnologiile viitorului”, Comisia spune că nu pot fi calculate costuri exacte, pentru că nu sunt suficiente informaţii.
  • La subcapitolul Research, Dezvoltare şi Inovare nu e dată mereu sursa datelor.
  • La alte capitole, cum e Turismul şi Fondul pentru Tranziţie Verde şi Digitală, nu sunt justificări pentru costuri.
  • La trainingul pentru profesori, pentru tehnologie digitală, nu există raportare la cifre care sunt clare, din programele Erasmus.

La Şcolile Verzi au fost date costuri estimative din piaţă, când, de fapt, ar fi trebuit să fie folosite, că toate celelalte state, un cost standard naţional

Potrivit Mediafax, obiectivele asumate de Guvernul Cîțu prin PNRR, până în anul 2026 sunt următoarele:

• 630 km noi rețele de apă construite și 2470 rețele noi de canalizare;
• perdele forestiere pe toate autostrăzile noi, 625 hectare;
• 45.000 de hectare de pădure plantate;
• 434 de km noi la autostrăzile A7 și A8;
• 52 de stații electrice de încărcare a mașinilor, cu 264 de puncte de încărcare;
• cale ferată modernizată pe 311 km;
• oi magistrale de metrou de 12,7 km în București și Cluj Napoca;
• 2.000 de clădiri publice, rezidențiale și de patrimoniu istoric renovate și 1.500 de blocuri renovate;
• toate instituțiile publice vor fi legate într-un cloud Guvernamental;
• 3.000 de IMM-uri vor fi digitalizate;
• 50 de școli noi și 75.000 de săli de clasă dotate cu mobilier;
• 1.175 SMART Lab-uri achizitionate pentru unitățile de învățământ de nivel gimnazial și liceal;
• 3.000 de cabinete de asistență medicală primară vor fi renovate și 25 de secții de terapie intensivă nou-născuți dotate;
• peste 3.000 km piste pentru biciclete;
• 10 muzee construite sau reabilitate și puse în valoare, care utilizează noile tehnologii.

Ursula von der Leyen a declarat marți (8 iunie) că Executivul UE va începe să aprobe săptămâna viitoare primele planuri naționale depuse de guvernele statelor membre pentru a asigura bani din fondul de recuperare a pandemiei coronavirusului.

Înseamnă că Executivul european va prezenta propunerile legislative pentru ca Consiliul UE să poată debloca fondurile alocate din fondul de 800 de miliarde de euro.