Cum a motivat instanța suspendarea deciziilor adoptate la Congresul PNL

Tribunalul București arată, în motivarea deciziei de suspendare a conducerii PNL, că Congresul Extraordinar din 21 iunie a fost convocat și organizat în baza unui statut modificat care nu fusese încă aprobat și înregistrat de instanță. Documentul precizează că decizia de suspendare a conducerii Ilie Bolojan nu este una definitivă, dar măsura a fost obligatorie pentru a preveni „consecințe juridice iminente” în interiorul partidului.

Principalul argument invocat de judecătorul care a dat câștig de cauză disidenților din PNL vizează faptul că procedura de convocare a Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie „s-a realizat sub imperiul unui statut modificat al partidului, neaprobat și neînregistrat la Tribunalul București”.

Argumentul magistraților: „statutul partidului dobândește forță juridică asemenea legii”

Argumentul legal este că statutul unui partid dobândește forță juridică obligatorie asemenea legii după ce a fost adoptat, acesta fiind motivul pentru care acest tip de decizii ale formațiunilor politice sunt supuse controlului judecătoresc.

„Dispozițiile Legii partidelor politice nr. 14/2003 care rezervau asemenea chestiuni exclusiv jurisdicției interne au fost declarate neconstituționale prin Decizia Curții Constituționale nr. 530 din 12 decembrie 2013, ca fiind contrare dreptului de acces liber la justiție consacrat de art. 21 din Constituție.

Prin aceeași decizie, instanța de contencios constituțional a stabilit faptul că statutul partidului dobândește, în raporturile dintre membru și partid, forță juridică obligatorie asemenea legii, controlul judecătoresc purtând tocmai asupra conformității actelor organelor de partid cu statutul și cu garanțiile procedurale recunoscute membrului.

Prin urmare, hotărârile și deciziile organelor de conducere ale unui partid politic sunt
supuse controlului judecătoresc”, arată instanța.

Convocarea Congresului trebuia făcută conform Statutului din 2025

Practic, susține Tribunalul București, convocarea Congresului trebuia să aibă loc conform Statului PNL din iulie 2025.

„Analizând prin comparaţie prevederile Statului Partidului Naţional Liberal ratificat cu ocazia Congresului din 12 iulie 2025 şi înregistrat la Tribunalul Bucureşti și cele ale proiectului de modificare aprobat prin Hotărârea Consiliului Naţional Extraordinar nr. 02/2026 Tribunalul constată că, la nivelul aparenţei de drept, între cele două variante ale Statului se regăsesc diferențe ce țin de procedura de depunere a candidaturilor, desfăşurarea alegerilor şi regimul sancţionator al membrilor”, potrivit motivării instanței.

Prin aceeași decizie, Tribunalul a suspendat cele patru hotărâri ale Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie și alte 13 decizii luate pe 23 iunie de către Biroul Permanent Național, prin care președinții de filiale județene și-au pierdut aceste funcții.

Tribunalul precizează că suspendarea se menține până la o soluție pe fond

În cadrul procedurii de ordonanță președințială, judecătorul a considerat că este necesară suspendarea tuturor deciziilor adoptate de PNL la Congresul din 21 iunie.

Instanța arată, practic, că nu a discutat toate aspectele ridicate de disidenții din PNL, întrucât aceste aspecte vor fi discutate la procesul de fond.

Tribunalul susţine că PNL trebuia să înregistreze noul Statut în registrul partidelor politice, înainte de a lua decizii la Congres. Instanța a motivat, de asemenea, suspendarea deciziilor luate de conducerea PNL în cadrul Congresului convocat nestatutar pe 21 iulie

Cum justifică magistrații urgența deciziei

„De principiu, fiind o procedură de judecată urgentă şi specială, pe calea ordonanţei nu se judecă fondul litigiului dintre părţi şi nu se urmăreşte rezolvarea acestuia. Mai mult, nu se poate reţine nici măcar că îl anticipează din moment ce în această procedură doar se stabileşte aparenţa de drept, ceea ce înseamnă că în procesul de fond, în temeiul unui probatoriu mult mai complex şi a unor dezbateri ample, se poate ajunge la o soluţie diferită de cea pronunţată în ordonanţa preşedinţială”, se mai arată în motivare.

Judecătorul subliniază, practic, că decizia pe care a adoptat-o, de a suspenda deciziile luate de PNL la Congresul din 21 iunie „împiedică producerea unor consecințe susceptibile să golească de efecte hotărârea ce va fi pronunțată în acțiunea în anulare”.

„Caracterul vremelnic nu este înlăturat de împrejurarea că măsura vizează o situație de fapt deja constituită, respectiv noua conducere și noul Statut, întrucât suspendarea provizorie nu desființează această stare, ci doar îi suspendă efectele pentru o perioadă determinată, până la soluționarea fondului, urmând ca, în funcție de soluția pronunțată, efectele să înceteze definitiv prin anulare sau să își producă din nou efectele juridice”, mai arată motivarea Tribunalului București.

Tribunalul a decis suspendarea hotărârilor Congresului Extraordinar

Tribunalul București a decis săptămâna trecută suspendarea provizorie a hotărârilor adoptate la Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie, până la soluționarea definitivă a procesului în care acestea sunt contestate. Hotărârea instanței vizează atât alegerea noii conduceri a partidului, cât și modificările aduse Statutului PNL și toate deciziile adoptate ulterior de Biroul Permanent Național în baza acestora.

Judecătorii au admis cererea formulată împotriva Partidului Național Liberal, însă au constatat că președintele PNL, Ilie Bolojan, și secretarul general al partidului, Dan Motreanu, nu au calitate procesuală pasivă în acest dosar. Din acest motiv, acțiunea formulată împotriva celor doi a fost respinsă.

Ce hotărâri ale Congresului sunt suspendate

Decizia instanței vizează principalele hotărâri adoptate la Congresul extraordinar al PNL din 21 iunie. Este vorba despre hotărârile nr. 1 și nr. 2 ale Congresului, alegerea noii conduceri a partidului, ratificarea modificărilor aduse Statutului PNL, precum și toate cele 13 decizii adoptate ulterior de Biroul Permanent Național în baza acestora.

La Congresul din 21 iunie, delegații l-au reales pe Ilie Bolojan în funcția de președinte al PNL. Tot atunci au fost adoptate două hotărâri politice: una prin care partidul și-a reconfirmat decizia de a nu mai face o coaliție cu PSD și a stabilit excluderea membrilor care ar susține un astfel de guvern, iar cealaltă prin care se solicita demisia unor lideri din tabăra contestatară, cu avertismentul că, în lipsa acesteia, vor fi declanșate procedurile de excludere din partid.

Congresul a aprobat și modificarea Statutului PNL, prin care au fost introduse noi reguli privind alegerea conducerii, a fost înființat Biroul Permanent Național ca principală structură de conducere și au fost înăsprite prevederile privind disciplina de partid.