Daniel David, pentru Gândul: Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei / De ce dăm bani Republicii Moldova pentru cercetare. Explicația ministrului

Educația mai are nevoie de 2 miliarde lei, pentru a încheia anul „cu salarii și bonusuri”. Daniel David a declarat, în exclusivitate pentru Gândul, că ministerul pe care-l conduce are un deficit de 2 miliarde, pe parte de Educație. Acești bani nu vor veni, pentru că nu are de unde, potrivit ministrului.

„Am fi putut încheia acest an, dacă la rectificare educația ar mai fi primit încă 2 miliarde. Ne-ar mai fi trebuit 2 miliarde ca să încheiem, cu salarii și bonusuri”, a declarat Daniel David.

Acesta pune situația în contextul crizei fiscal-bugetare.

„Ăsta e motivul pentru care a trebuit să luăm aceste măsuri fiscal-bugetare, fiindcă toate măsurile luate în Educație nu sunt măsuri de reformă, sunt măsuri de criză, pentru a putea supraviețui financiar și pentru a putea avea salarii și burse până la sfârșitul anului. Reforma trebuie să vină după ce ieșim din logica de criză sau după ce ne stabilizăm fiscal-bugetar”, a explicat ministrul.

Învățământul, prioritate doar în perioade electorale?

Educația, un sistem cu „lumini și umbre”, așa cum îl denumește ministrul, a fost mereu prezentat ca prioritate, fără a avea, însă, un statut prioritar.

„Învățământul a fost, de cele mai multe ori, lăsat deoparte. A fost mereu prezentat ca o prioritate, dar nu i s-a dat statutul de prioritate. Și chiar atunci când au început să vină resurse multe în sistem, uneori n-am fost pregătiți și nu le-am asimilat bine. Mă gândesc la ultimii doi ani. În 2023-2024, am primit o sumă mare de bani pentru a da burse elevilor și ne-am trezit că, nepregătind bine acest lucru, am dat burse de merit unor elev cu nota 5, unii aveau și nota 3”, a declarat David.

Ministrul a menționat perioada 2023-2024, ani în care România și clasa politică au fost  complet acaparate de tumultul electoral.

„Eu, atunci, eram psiholog, îmi vedeam de activitate mea științifică, rectorul UBB, nu vreau să comentez ce a fost și cum. Doar vă dau un exemplu că și atunci când au venit aceste resurse sistemul n-a fost pregătit. Eu i-am spus și premierului, și premierul știe, înțeleg aceste măsuri de criză fiscal-bugetară. Țara nu are de unde, le-am acceptat, într-o logică a raționalității. Toate măsurile luate sunt măsuri pe care le găsești într-o formă sau alta și în alte țări europene. Nu reprezintă totdeauna cele mai bune practici”.

Bugetul Ministerului Educației pentru anul 2024, potrivit construcției bugetare din decembrie 2023, a fost de 3,3% din PIB – proiect

Pentru 2025, bugetul repartizat Ministerului Educației și Cercetării a fost majorat cu 9,58% față de execuția bugetară din 2024, ajungând la suma de 60.249.451 mii lei. Deși raportarea Ministerului de Finanțe se face la execuția bugetară, suma depășește și bugetul alocat inițial în 2024.

Pe componenta educație (învățământ) a fost prevăzută o majorare cu 9,78% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 58.062.930 mii lei).

Iar pe componenta CDI (cercetare-dezvoltare-inovare), o majorare cu 4,42% față de execuția bugetară din 2024 (în total: 2.148.957 mii lei).

Cercetarea, Cenușăreasa sistemului

Cenușăreasa sistemului nu este Învățământul, ci componenta de Cercetare, care a revenit sub tutela Ministerului Educației de la cea a Digitalizării.

Cercetarea este subfinanțată și are un buget mai mic decât bugetul burselor pentru elevi, potrivit ministrului.

„Țineți-vă bine! La Cercetare, am avut un buget mai mic decât bugetul de burse pentru elevi.Pe acest an, a fost de 4,7 miliarde. (…) Deci, în zona cercetării, cercetare finanțată prin bugetul Ministerului Educației și Cercetării, depinde cum socotești, dacă pui și cercetarea universitară sau nu pui, dar în jur de 2 miliarde”, a declarat David, pentru Gândul.

„Banii s-au dus pe competiții. Au fost foarte multe granturi care au fost acoperite din aceste fonduri, pe cheltuieli legate de institutele naționale de cercetare-dezvoltare, 2 miliarde. Numai bursele în preuniversitar sunt 4,7, numai bursele studenților ar fi trebuit să fie 1,7 miliarde, adică aproape de 2 miliarde. Banii sunt complet insuficienți pentru cercetare”, a explicat ministrul.

Cercetare, fără bani, oferă fonduri Republicii Moldova. Explicația ministrului

Din fondurile pentru componenta de Cercetare, România dă bani și Republicii Moldova.

„Oamenii de știință din Republica Moldova și România” vor implementa peste 60 de proiecte bilaterale de cercetare, care acoperă domenii precum sănătate, cultură, climă, hrană sau bioeconomie. Valoarea tuturor proiectelor se ridică la zece milioane de euro, au anunțat, pe 23 august, la Chișinău, ministrul român al Educației, Daniel David, împreună cu omologul său, Dan Perciun.

De ce dăm bani alocați Cercetării din România, în contextul crizei financiare, și nu-i folosim pentru a acoperi alte nevoi? David a motivat că ministrul nu poate lua de la Cercetare și muta banii în alte părți.

„Un ministru nu poate să ia, așa cum nu iau de la Educație să duc la Cercetare când sunt probleme sau găuri acolo, ci mă duc să cer rectificări de la ministrul de Finanțe. Nici de la Cercetare nu pot să iau, să duc la Educație, cu atât mai mult cu cât Cercetarea, repet, este subfinanțată de ani de zile”.

Cele 10 milioane de euro nu sunt exclusiv din bugetul ministerului român. „O parte este acoperită de către Republica Moldova, dar cea mai mare parte este acoperită de noi. Nu vreau să greșesc, raportul era unu la patru”, a anunțat David.

„Eu cred că este important. Pentru mine, de exemplu, ca ministru, este important, nu este o sumă atât de mare. Legătura cu Republica Moldova, pentru mine și pentru Guvern, este o legătură importantă. Fiecare contribuie cu ce poate. Eu pot să contribui cu ideea de a genera împreună cunoaștere, sunt echipele sunt mixte. Am ales probleme relevante și pentru România și pentru Republica Moldova. Soluțiile vor putea fi aplicate și acolo”, a explicat ministrul Daniel David.

RECOMANDĂRILE AUTORULUI: