Deputatul AUR Eduard Koler respinge acuzațiile lansate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, potrivit cărora AUR s-ar fi opus doborârii dronelor

Deputatul AUR Eduard Koler respinge acuzațiile lansate de europarlamentarul PNL Virgil Popescu, potrivit cărora AUR s-ar fi opus doborârii dronelor ostile, și precizează că votul partidului a vizat exclusiv modul în care este construit actualul mecanism de comandă.

Potrivit deputatului AUR, legea transferă decizia privind folosirea forței pe teritoriul României în afara autorităților române, diminuând rolul statului român într-o decizie care poate avea consecințe militare și politice majore.

Eduard Koler arată că atacurile lui Virgil Popescu încearcă să deturneze dezbaterea de la fondul problemei. În loc să răspundă întrebărilor privind modul în care România își exercită suveranitatea asupra propriului spațiu aerian, fostul ministru al Energiei preferă să lanseze acuzații politice. Tocmai Virgil Popescu, al cărui mandat a fost marcat de controverse privind liberalizarea pieței energiei, taxa de solidaritate aplicabilă profiturilor excepționale din energie, numirile din companiile energetice de stat și întârzierea unor proiecte strategice, încearcă astăzi să dea lecții despre interesul național.

„Partidul AUR nu a votat împotriva doborârii dronelor rusești sau a oricăror aeronave ostile”

„Ca să fie foarte clar: Partidul AUR nu a votat împotriva doborârii dronelor rusești sau a oricăror aeronave ostile. AUR a votat împotriva unei legi care elimină România din lanțul decizional privind folosirea forței pe propriul teritoriu. Sunt două lucruri complet diferite, iar domnul Virgil Popescu știe foarte bine acest lucru.

Dronele ostile puteau fi doborâte și înainte de adoptarea acestei legi. Nu poate nimeni să susțină serios că, dacă o dronă rusească apărea deasupra bazei de la Deveselu, autoritățile române nu ar fi intervenit. A afirma contrariul este pur și simplu absurd.

Haideți să vedem ce s-a întâmplat concret. De la centrul de comandă NATO de la Torrejón, din Spania, s-a dispus ridicarea de la sol a două aeronave italiene pentru interceptarea unei drone declarate ostile. Ulterior, aceasta a fost doborâtă de două avioane românești F-16.

Întrebarea pe care o punem este una strict politică și constituțională. Dacă aeronavele italiene ar fi distrus o țintă care s-ar fi dovedit a fi un avion de luptă rusesc, iar România s-ar fi trezit implicată într-o escaladare militară, unde era statul român în acest lanț decizional? Cine își asumă răspunderea în fața cetățenilor României?

Exact aceasta a fost obiecția noastră atunci când am votat împotriva legii. În forma anterioară, decizia privind distrugerea unei aeronave ostile aparținea ministrului Apărării Naționale. Apoi unei persoane desemnate de către CSAT, dar România era cea care decidea.

În noua formulă, România renunță la un rol efectiv în lanțul de comandă și transferă această responsabilitate către structurile aliate. Nu discut dacă această soluție este bună sau rea din punct de vedere militar. Spun însă că, din punct de vedere politic și constituțional, România nu trebuie să fie exclusă dintr-o decizie care o poate angaja direct.

Dacă România ajunge într-un conflict, cine merge să le explice mamelor românce că fiii lor trebuie să plece la război în urma unei decizii luate în afara autorităților române? Tocmai de aceea considerăm că atât armata, cât și factorul politic trebuie să fie implicați într-o asemenea decizie și să își asume răspunderea în fața poporului român.

Noi spunem foarte clar că orice dronă ostilă, fie că este rusească, fie că, Doamne ferește, mâine ar fi ucraineană sau aparținând oricărui alt stat, trebuie neutralizată. Ceea ce contestăm este forma acestei legi, care poate elimina România din propriul lanț de comandă”, a precizat Eduard Koler.

„Nimeni din AUR nu contestă parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cooperarea cu aliații”

„Și mai există o ironie. Domnul Virgil Popescu vorbește astăzi despre patriotism și interes național, dar evită să explice de ce proiecte strategice precum Porțile de Fier III au rămas ani de zile blocate în mandatul său, în timp ce Serbia a reușit să avanseze rapid într-un parteneriat energetic cu Statele Unite.

Vă informez că, începând de ieri, Serbia nu mai plătește taxe vamale în Statele Unite.

Unul dintre motive este cooperarea energetică pe care a dezvoltat-o cu partenerii americani. În același timp, proiectul Porțile de Fier III, vital pentru România, a rămas blocat ani la rând.

Sunt deja șase companii americane care și-au depus ofertele pentru partea sârbă a proiectului, iar autoritățile de la Belgrad promovează deschis această colaborare. Noi, în schimb, continuăm să întârziem.

Este foarte bine că reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă vor fi dezvoltate împreună cu partenerii americani. Dar România are nevoie de mai multe proiecte strategice în domeniul energiei, iar Porțile de Fier III este unul dintre ele.

Domnule fost ministru al Energiei, ar fi fost de preferat ca România să fie cea care dădea tonul în această cooperare româno-americană, nu să ajungă să alerge din urmă proiectele deja începute de Serbia.

Vă reamintesc și un lucru foarte simplu: drona doborâtă ieri a fost interceptată cu ajutorul unui avion F-16 american.

Asta demonstrează că nimeni din AUR nu contestă parteneriatul strategic cu Statele Unite sau cooperarea cu aliații, dimpotrivă, îl susținem.

Ceea ce contestăm este renunțarea României la dreptul de a participa la deciziile care îi pot afecta direct securitatea și viitorul”, a declarat deputatul AUR Eduard Koler.