Mihai Alexandru Ghigiu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, a explicat, în cadrul conferinței de presă din data de 4 noiembrie, că România riscă penalizări în ceea ce privește banii din PNRR, din cauza faptului că din rapoartele oficiale transmise Comisiei Europene lipsesc date, iar în unele cazuri aceste rapoarte au fost redactate fără a fi respectat regulamentul impus de Comisia Europeană. Mihai Alexandru Ghigiu nu a comunicat suma exactă care nu a fost transferată României, însă a precizat că va reveni cu cifrele exacte în zilele următoare.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a prezentat trei categorii de probleme cu privire la banii din PNRR. Prima categorie se rezumă la jaloanele și reformele care nu au fost îndeplinite, însă lista este completată de situațiile în care au existat numeroase erori în redactarea și comunicarea rapoartelor oficiale către Comisia Europeană.
Avem trei categorii și cred că este important de spus: avem reformele, jaloanele și țintele pe care România nu le-a îndeplinit. Avem situațiile în care România a desfășurat activitățile respective, a dus investițiile până la capăt, însă lipsesc documentele justificative pentru a demonstra îndeplinirea țintelor asumate de România în fața Comisiei Europene.
La Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice avem situații în care, din documentele de raportare, lipsesc sursele de încălzire ale clădirilor, dacă ne referim la proiectele de eficiență energetică. În alte cazuri, sunt rapoarte realizate diferit față de cerințele Comisiei Europene.
Practic, din această a doua categorie vom avea cel mai mult de lucru în perioada următoare, pentru că va trebui ca, în acele luni de contestații, să convingem Comisia Europeană că aceste investiții s-au realizat. Însă, din cauza acestor 5-6 luni pierdute, nu am reușit să avem toate documentele la dispoziție pentru a demonstra că am îndeplinit jaloanele și țintele asumate”, a explicat ministrul.
Mihai Alexandru Ghigiu a făcut publice situații ieșite din comun, în care instituțiile responsabile cu emiterea rapoartelor solicitate de Comisia Europeană au aplicat alte reguli de redactare decât cele impuse de Comisie. De asemenea, există procese-verbale din care lipseau date importante, fapt care a dus la întârzieri semnificative în ceea ce privește încasarea banilor din PNRR.
„Avem o a treia categorie: acele investiții care au probleme privind calitatea datelor. Și aici avem, spre exemplu, procese-verbale care nu cuprind informațiile solicitate de Comisia Europeană. Avem situații precum cea de la AMEPIP, agenția care gestionează întreprinderile publice, unde există, pe de o parte, contradicții între datele pe care agenția le-a transmis către Comisia Europeană în diferite momente, iar, pe de altă parte, criterii interne ale AMEPIP care sunt cumva în afara cadrului stabilit la începutul țintelor și jaloanelor.
Tot la AMEPIP avem situații în care indicatorii pe care agenția i-a comunicat Comisiei Europene sunt diferiți în documente față de cei pe care agenția și i-a asumat. Spre exemplu, în cazul consiliilor de administrație ale companiilor care aparțin autorităților publice locale, observăm situații în care agenția și-a asumat un procent, însă raportarea este diferită.
Comisia Europeană se așteaptă ca acel procent să fie raportat la realitate, adică la câte locuri sunt cu adevărat ocupate permanent în consiliile de administrație. Agenția a considerat că contează doar raportarea la Oficiul Național al Registrului Comerțului. Așadar, avem destul de multe situații în această categorie privind calitatea datelor”, a concluzionat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.