După Avocatul Poporului, și Camera Deputaților sesizează CCR în privința Ordonanței de urgență dată de Bolojan după ce a fost demis. CCR are 30 de zile la dispoziție să răspundă

Publicat: 20 05. 2026, 14:34
Actualizat: 20 05. 2026, 15:24

Camera Deputaților sesizează Curtea Constituțională în privința Ordonanței de urgență dată de Guvernul Bolojan după ce a fost demis. Decizia vine după ce Avocatul Poporului a sesizat CCR, la rândul său, în aceeași speță. Curtea are 30 de zile la dispoziție să răspundă.

Camera Deputaților solicită Curții Constituționale să constate existența unui conflict de natură constituțională între Parlament și Guvern.

Potrivit documentului trimis la CCR, conflictul a fost declanșat „ca urmare a emiterii Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 pentru modificarea și completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 393 din 8 mai 2026, cu încălcarea gravă și cumulativă a limitelor constituționale ale mecanismului delegării legislative, consacrat la art. 115 din Legea fundamentală”.

Ce ar fi generat conflictul

„Conflictul juridic de natură constituțională este generat de două conduite neconstituționale distincte, dar convergente prin efectele lor, ale Guvernului României:

I. Adoptarea și transmiterea spre publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 38/2026 după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiune de cenzură (5 mai 2026), respectiv publicarea sa în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026, de un Guvern care, în conformitate cu art. 110 alin. (4) din Constituție, nu mai era abilitat să exercite decât acte de administrare curentă a treburilor publice, cu excluderea categorică a oricărei competențe de legiferare delegată;

II. Reglementarea prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluții legislative care se aflau deja în procedură parlamentară – în curs de dezbatere sau chiar pe ordinea de zi a ședințelor plenului la Camera Deputaților și, respectiv, la Senat – transformând astfel Guvernul dintr-un legiuitor delegat, căruia i s-a retras tocmai mandatul democratic, într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul, cu abdicarea de la rolul său constituțional și prin nesocotirea, în același timp, a obligației de loialitate constituțională față de Parlament, ca unică autoritate legiuitoare a țării.

Odată cu soluționarea conflictului juridic de natură constituțională, apreciem că este necesar, să se dispună conduita la care autoritățile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituționale”, se mai arată în documentul trimis la CCR, semnat de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Potrivit președintelui Camerei Deputaților,  problema de drept ce trebuie dezlegată de Curtea Constituțională vizează posibilitatea Guvernului demis prin moțiune de cenzură de a adopta și publica o ordonanță de urgență cu conținut legislativ substanțial – care nu constituie un act de administrare curentă –, dar mai cu seamă posibilitatea de a reglementa prin ordonanță de urgență materii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului, prin proiecte de lege și propuneri legislative înregistrate și în curs de dezbatere la cele două Camere sau chiar pe ordinea de zi a Plenului Camerei Deputaților.

Care ar fi dovada conduitei „neloiale” a Guvernului față de Parlament

În plus, în documentul trimis CCR se mai arată că Guvernul însuși a recunoscut conduita „neloială” față de Parlament.

„Un element factual de o relevanță deosebită pentru prezentul conflict rezultă chiar din declarațiile publice ale Secretariatului General al Guvernului, publicate pe site-ul oficial al Executivului la data de 8 mai 2026, în contextul prezentării ordinii de zi a ședinței extraordinare a Guvernului din aceeași zi. Potrivit acestora, «în timpul ședinței de Guvern din 4 mai au fost introduse în proiectul de Ordonanță de Urgență și alte modificări», iar «completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite Ordonanțe de Urgență pe perioada interimatului.»

Această recunoaștere oficială a Guvernului însuși constituie proba cea mai elocventă a caracterului neloial și neconstituțional al conduitei Executivului: ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare în mod deliberat tocmai pentru a ocoli efectul juridic al moțiunii de cenzură și a priva Parlamentul de posibilitatea de a se pronunța el însuși, în exercitarea funcției sale legislative, asupra materiilor reglementate.

CONCLUZIV, prin conduita sa, Guvernul nu doar că intervine într-un domeniu aflat deja în dezbatere parlamentară, ci anticipează și substituie rezultatul procesului legislativ, diminuând rolul deliberativ al Parlamentului și afectând echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de art. 1 alin. (4) din Constituție”, se mai arată în sesizarea către CCR semnată de Sorin Grindeanu.

Citește documentul integral AICI

AUTORUL RECOMANDĂ: