Noua Lege a salarizării a intrat în linie dreaptă. Care sunt prevederile esențiale și ce i se contestă

Fostele partide aflate la guvernare au convenit asupra semnării unui acord, prin care se angajează să voteze noua Lege a salarizării unitare până la finalul lunii iunie, anul acesta, a transmis Administrația prezidențială. Recent, sindicaliștii din domeniul finanțelor publice au contestat-o și au trimis o scrisoare și forurilor europene.

Proiectul Legii salarizării a fost negociat de partidele politice, din fosta alianță PSD-PNL-USR-UDMR, sub medierea președinției.

„În urma unui proces de mediere desfășurat sub coordonarea Administrației Prezidențiale, Partidul Social Democrat, Partidul Național Liberal, Uniunea Salvați România și Uniunea Democrată Maghiară din România au semnat un acord prin care se angajează să adopte noua lege a salarizării în sectorul public până la sfârșitul prezentei sesiuni parlamentare”, transmite Administrația Prezidențială.

Acordul care stă la baza angajamentului politic, de a adopta noua legislație, a fost semnat de către Sorin Grindeanu – președintele PSD, Ilie Bolojan – președintele PNL, Dominic Fritz – președintele USR, și Kelemen Hunor – președintele UDMR.

Ce implică noua lege a salarizării

Proiectul de lege face parte din Planul Național de Redresare și Reziliență. În document se menționează că salariile din aparatul de stat nu vor scădea în următorul an. Cheltuielile totale cu salariile din sectorul public în anul 2027 nu vor depăși cheltuielile din 2026 cu mai mult de 8 miliarde de lei. Noua lege nu menționează, însă, nimic referitor la majorări de salarii. Documentul va intra în vigoare în totalitate la data de 1 ianuarie 2027.

Sindicaliștii din domeniul finanțelor publice vor salarii mai mari, în urma adoptării legislației

Sindicatul Național Finanțe Publice – SindFISC a declanșat miercuri un protest la sediul Direcției Generale de Administrare a Marilor Contribuabili (DGAMC) din București.

Oamenii au cerut majorarea salariilor în urma adoptării noii legi a salarizării și au avertizat că ar putea declanșa conflictul colectiv de muncă, dacă revendicările nu vor fi luate în considerare.

Sindicaliștii au declarat că angajații instituției desfășoară activități de complexitate ridicată, precum controale privind prețurile de transfer, analiza tranzacțiilor intra-grup sau verificări fiscale complexe, iar rezultatele muncii lor se reflectă în miliarde de lei aduse la buget.

Prin alegerea DGAMC pentru debutul protestelor, SindFISC a declarat că dorește să transmită „un mesaj clar privind valoarea muncii finanţiştilor şi necesitatea recunoaşterii acesteia în noua lege a salarizării”.

Dragoș Pîslaru susține că noua Lege a salarizării mizează pe „disciplină bugetară și sustenabilitate”

Și ministrul interimar al Muncii a ținut să marcheze momentul, într-o postare pe o rețea de socializare. Dragoș Pîslaru susține că noul proiect al Legii salarizării are la bază trei aspecte esențiale: „disciplină bugetară”, „sustenabilitate fiscală” și „predictibilitate”.

FOTO: Mediafax

Recomandarea autorului:

• Ce modificări sunt aduse în noua lege a salarizării. Ministrul Dragoș Pîslaru a schimbat regulile pentru doctorat
• Protest în fața Ministerului Educației. Sindicaliștii din învățământ au ieșit în stradă, ce nemulțumiri au
• După ce sindicatele au protestat la poarta lui Bolojan, premierul l-a trimis pe Dragoș Pîslaru să vorbească cu ei. Ce au discutat