Guvernul demis Bolojan vrea ca banii din pensii private să finanțeze industria de armament. Administratorii de pensii ar putea cumpăra acțiuni și de la companii din industria de apărare. Avertismentul ASF: Sumele ar putea finanța industria militară a altor țări

Guvernul Bolojan vrea adoptarea unui proiect prin care fondurile de pensii administrate privat să fie investite în companii din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional. Companiile din domeniul apărării au cunoscut, în ultimii ani, cele mai bune creșteri pe bursele internaționale, după ce conflictele internaționale au declanșat o adevărată cursă a înarmărilor și aproape toate țările și-au crescut bugetele pentru achiziții de armament. Pe de altă parte, chiar dacă, cel puțin pe trendul actual, ar fi un câștig pentru viitorii pensionari din Pilon 2, ASF atrage atenția că România nu are destule companii din Apărare și că banii viitorilor pensionari români ar putea ajunge să finanțeze industria militară a altor state.

Potrivit unui proiect de lege, susținut de premierul demis, Ilie Bolojan, fondurile de pensii private ar urma să fie investite în domeniul apărării.

Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) atrage atenția, însă, că în lipsa unor companii românești suficient de mari și lichide pe Bursa de Valori București, economiile vârstnicilor ar putea ajunge să finanțeze industria militară a altor state.

Potrivit specialiștilor ASF, planul de investiții în domeniul apărării prezintă riscuri și recomandă ca inițiativa să fie analizată și aprobată inclusiv de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), notează profit.ro.

Printre investițiile anunțate în industria națională de apărare se află noua fabrică de pulberi pentru muniție, care ar urma să fie realizată prin asocierea companiei de stat Pirochim SA Victoria cu grupul german Rheinmetall. Așa cum Gândul a scris, compania germană are în spate un istoric controversat, marcat de un scandal de corupție în Grecia.

Guvernul demis vrea adoptarea proiectului

Inițiativa legislativă urmărește modificarea cadrului aplicabil fondurilor de pensii private, astfel încât acestea să poată investi în valori mobiliare emise de societăți din domeniul apărării, securității și industriei de armament convențional.

Proiectul este justificat prin necesitatea mobilizării capitalului privat pentru dezvoltarea capacităților industriale de apărare, în contextul creșterii cheltuielilor militare și al investițiilor care urmează să fie realizate prin Programul european SAFE.

Guvernul a transmis Parlamentului că susține adoptarea inițiativei, formulând în principal observații și propuneri de tehnică legislativă.

ASF: Fondurile de pensii au o funcție socială, nu militară

Spre deosebire de poziția favorabilă a Guvernului, analiza transmisă de ASF Executivului și Parlamentului enumeră numeroase riscuri asociate proiectului.

Autoritatea amintește că abordarea tradițională a legislației europene, inclusiv a celei românești, a fost excluderea din portofoliile fondurilor de pensii a unor industrii precum armamentul, jocurile de noroc, tutunul și alcoolul.

Principiul etic invocat este că „banii pentru bătrânețe nu pot să finanțeze distrugerea sănătății și vieții cetățenilor”.

„Fondurile de pensii private administrează economiile obligatorii sau facultative ale populației în scopul exclusiv al asigurării unui venit la pensionare, într-un mediu de securitate financiară a cetățenilor după retragerea din activitatea profesională, garantându-le un nivel de trai decent și stabil pe termen lung”, arată ASF.

Autoritatea arată că performanțele financiare ale industriei de apărare tind să fie favorizate de conflictele armate, tensiunile geopolitice și creșterea cheltuielilor militare. În perioadele de stabilitate, companiile din domeniu ar putea înregistra scăderi care să afecteze activele fondurilor de pensii.

„O astfel de dependență structurală poate fi incompatibilă cu natura și obiectivul social al fondurilor de pensii private, care trebuie să urmărească stabilitatea și protejarea intereselor participanților pe termen lung”, consideră ASF.

Pensionarii beneficiari ai Pilonului II nu pot refuza asemenea investiții

O altă problemă semnalată de ASF este lipsa consimțământului individual al participanților.

Participarea la Pilonul II este obligatorie pentru categoriile prevăzute de lege, iar contribuabilii nu pot controla politica de investiții, nu pot exclude anumite sectoare și nici nu își pot retrage banii în funcție de propriile convingeri etice.

În aceste condiții, investițiile în industria armamentului ar putea determina milioane de persoane să finanțeze indirect activități contrare propriilor convingeri, fără să aibă o opțiune reală.

ASF atrage atenția și asupra riscului ca produsele sau tehnologiile finanțate să fie folosite în conflicte armate, în încălcări ale dreptului internațional ori în acțiuni care afectează populația civilă.

„Fondurile de pensii administrate privat, ca instituții cu rol social major, trebuie să evite expunerea la riscuri reputaționale și etice”, afirmă autoritatea.

Doar trei companii de la Bursa de Valori București ar fi eligibile

Un impediment important este dimensiunea redusă a industriei românești de apărare reprezentate la Bursa de Valori București.

Potrivit datelor prezentate de ASF, la BVB sunt listate acțiunile a 347 de emitenți: 87 pe piața reglementată și 260 pe piața AeRO. Dintre aceștia, numai cinci au drept obiect de activitate fabricarea de aeronave și nave spațiale civile sau militare.

Fondurile de pensii pot investi însă în acțiuni tranzacționate pe piețe reglementate, ceea ce reduce numărul companiilor eligibile la trei Aerostar SA, IAR SA Brașov și Turbomecanica SA.

În cazul Aerostar și IAR Brașov există acționari majoritari care dețin peste 60% din capital, ceea ce înseamnă că numărul acțiunilor disponibile efectiv la tranzacționare este redus.

Turbomecanica nu are un acționar majoritar, dar capitalizarea sa bursieră este de numai aproximativ 100 de milioane de lei.

Prin comparație, fondurile de pensii private administrau, la 30 aprilie 2026, active totale de aproximativ 217 miliarde de lei.

„Astfel, există riscul ca fondurile de pensii din România să finanțeze industria de armament din alte state”, avertizează ASF.

ASF cere implicarea CSAT

În pofida criticilor formulate, ASF admite că, în actualul context geopolitic, deschiderea fondurilor de pensii către industria de apărare poate fi benefică din perspectiva strategiei naționale, cu condiția respectării principiilor prudențiale și protejării intereselor participanților.

„Unul dintre aceste riscuri constă în faptul că disponibilitățile financiare ale viitorilor pensionari români pot fi utilizate pentru finanțarea industriilor de apărare din alte state”, arată autoritatea.

ASF solicită ca proiectul să nu fie tratat exclusiv ca o modificare tehnică a legislației pensiilor private:

„Această inițiativă legislativă ar trebui analizată și aprobată la nivelul instituțiilor statului cu competențe în acest domeniu: Guvernul României, Consiliul Suprem de Apărare a Țării și Parlamentul României”.

Recomandarea este susținută și de Consiliul Legislativ, care a emis un aviz negativ. Instituția apreciază că obiectul inițiativei justifică o corelare riguroasă cu autoritățile competente în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale.

Ce prevede concret proiectul

Legislația actuală permite administratorilor să investească până la 50% din activele fondurilor în acțiuni și drepturi tranzacționate pe piețe reglementate și supravegheate din România, din Uniunea Europeană, Spațiul Economic European sau statele aderente la codurile de liberalizare ale OCDE.

Proiectul stabilește expres că aceste plasamente pot include investiții în valori mobiliare emise de societăți care activează în apărare, securitate, industria de armament convențional și domenii cu utilizare duală.

Ar urma să rămână interzise investițiile în companii implicate în dezvoltarea, producerea, întreținerea, folosirea, distribuția sau comercializarea armelor interzise prin tratatele internaționale la care România este parte. Sunt menționate minele antipersonal, munițiile cu dispersie, armele chimice și biologice, precum și alte arme considerate controversate.

Inițiatorii susțin că proiectul ar produce un dublu beneficiu: diversificarea portofoliilor fondurilor de pensii și sprijinirea Strategiei naționale pentru industria de apărare 2024-2030 prin utilizarea capitalului instituțional autohton.

Totodată, proiectul prevede că normele ASF nu vor putea institui interdicții sectoriale generale care să blocheze investițiile în industria convențională de apărare. Autoritatea ar urma să își modifice reglementările secundare în cel mult 90 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

FOTO: Facebook/ Mediafax