Laura Codruța Kovesi a ajuns eroină în presa rusă. Ce dezvăluiri a făcut despre oficialii UE

Laura Codruța Kovesi, procurorul-șef al Parchetului European (EPPO), este lăudată de presa rusă, în urma declarațiilor sale explozive, despre tentativele unor politicieni ai U.E. de rang înalt de a „pondera” lupta anti-corupție, transmite inpolitics.ro. 

Laura Codruța Kovesi a dat o lovitură neașteptată Bruxellesului, atunci când a dezvăluit, într-un interviu pentru Euractiv, că ar fi fost supusă unor presiuni din partea anumitor politicieni din Comisia Europeană pentru a-și tempera activitățile împotriva corupției. Aceasta a sugerat că unele cazuri de corupție ar fi implicat chiar înalți oficiali ai UE.

Presa rusă a jubilat în urma acestor afirmații care incriminează Bruxellesul, astfel că Laura Codruța Kovesi a devenit o adevărată eroină în ochii Moscovei.

”Zeci de miliarde de euro – la asemenea dimensiuni, potrivit spuselor procurorului-șef european Laura Kövesi, ajunge anual suma tranzacțiilor din corupți din UE.

Uimitor nu este doar amploarea abuzurilor, ci și faptul că pînă la vinovați este practic imposibil să ajungi: lupta împotriva corupției în Europa s-a transformat într-un paravan și o imitație” scrie azi ziarul economic rus Vzglyad.

Presa rusă: „Un înalt funcționar din Comisia Europeană i-a cerut să-și tempereze declarațiile privind amploarea corupției”

„În timpul exercitării mandatului său, Kövesi a deschis peste 3.600 de dosare, a obținut blocarea a peste un miliard de euro, inclusiv a unor sume aparținînd mafiei, și nu a ascuns de public succesele sale în lupta împotriva corupției.

Totuși, după cum afirmă Kövesi, la un moment dat a abordat-o un înalt funcționar din Comisia Europeană și i-a cerut în mod privat să-și tempereze declarațiile publice privind amploarea corupției care domnește în UE”, , mai notează publicația rusă în contextul dezvăluirilor făcute de Kovesi.

Presa rusă o prezintă pe șefa EPPO, Laura Codruța Kovesi, ca un personaj incomod pentru UE datorită refuzului ei de a acoperi anumite fapte de corupție comise de înalți funcționari din cadrul Comisiei Europene.

„Procurorul s-a indignat. „I-am răspuns: cum îndrăzniți să-mi propuneți așa ceva? Noi suntem o organizație independentă. Dacă există suspiciuni, sarcina noastră este să investigăm”. În interviul acordat portalului Euractiv, ea a dat de înțeles că Comisia Europeană a fost îngrijorată de refuzul ei de a închide ochii la faptele în care ar putea fi implicați reprezentanți ai cercurilor conducătoare ale UE.

Din punctul de vedere al procurorului european, problema nu sunt doar criminalii care comit furturi și alte fraude financiare, ci și faptul că sistemele politice și instituționale ale UE fac extrem de dificil controlul asupra mișcării banilor.

Desigur, ca orice birocrație, și eurobirocrația și-a creat o mulțime de instanțe care, chipurile, își fac treaba și oferă ajutor în prevenirea infracțiunilor de tip corupție. Însă, în realitate, nimănui nu-i pasă cît de eficient funcționează ele în practică”, mai relatează publicația de la Moscova.

Presa rusă o citează pe Kovesi: „În UE au fost comise fraude financiare în valoare de aproximativ 67 de miliarde de euro”

„Există o mulțime de șefi, subdiviziuni și agenții care ar trebui să prevină fraudele financiare, să efectueze audituri și să scrie rapoarte, — a remarcat Kövesi. — Iar apoi, într-o zi frumoasă, îți dai seama că nimeni nu se ocupă de fapt cu ceea ce ar trebui să se ocupe.”
„Douăzeci de ani au muncit, chipurile, cu sudoarea frunții, și iată ce avem în final”, — s-a indignat ea, prezentînd ultimul său raport.

Dacă e să-i dăm crezare lui Kövesi, numai în anul trecut în UE au fost comise furturi și fraude financiare în valoare de aproximativ 67 de miliarde de euro — și asta doar pentru acele încălcări care au ajuns la stadiul de investigare. Dar pînă la stadiul de judecată și condamnări nu s-a ajuns”, relatează publicația.

„De exemplu, în 2022 în Grecia a avut loc o catastrofă feroviară care a costat 57 de vieți. S-a dovedit că aceasta s-a produs din cauză că banii din fondul european, destinați asigurării siguranței căilor ferate, au dispărut nu se știe unde.

Laura Kövesi s-a ocupat de acest dosar, dar legile locale sunt formulate în așa fel încît nu i s-a permis să ajungă la vinovații care stăteau prea sus”, mai notează jurnaliștii ruși.

Fostului șef al Curții de Conturi Europene, suspectat de corupție

„De fapt, politicienii se bucură de imunitate față de urmărire penală, care poate fi consfințită în legi, dar poate fi și parte a unui sistem de complicitate reciprocă.

În special, de îndată ce Kövesi a început investigarea acțiunilor fostului șef al Curții de Conturi Europene, Klaus-Heiner Lehne, care este suspectat că a dispus prea liber de mijloacele aflate la dispoziția sa, i s-a dat de înțeles că nu are dreptul să conducă o anchetă la un asemenea nivel”, notează presa din Rusia.

Presa din Rusia: „Kovesi ar fi fost sabotată în anchetarea Ursulei von der Leyen într-un contract de achiziție de vaccinuri”

„Activitatea lui Kövesi s-a lovit de opoziție pînă la sabotaj. Astfel, în Belgia a apărut brusc un deficit de angajați pentru procuratura europeană exact în momentul în care Kövesi a început acolo ancheta privind cel mai mare contract de achiziții de vaccinuri, care implica rolul Ursulei von der Leyen, șefa Comisiei Europene.

Nu sunt angajați — ancheta se prelungește, bate pasul pe loc. Iar termenele de prescripție din legi nu le-a anulat nimeni”, mai notează jurnaliștii ruși.

Concluzia Moscovei după declarațiile lui Kovesi: „Lupta împotriva corupției în Europa este o bîtă politică, și nu un instrument al justiției reale”

„În plus, Kövesi a dat de înțeles că politicienii europeni nu se dau în lături de la campanii de dezinformare. Ei acționează mai subtil decît în România natală, unde în anii ’80 anchetatorii prea onești erau pur și simplu uciși. Aici se preferă campaniile de discreditare, uzura mediatică metodică, folosind resurse puternice în mass-media, iar Kövesi își găsește alinare în gîndul că „un procuror care nu are dușmani nu este un procuror adevărat”.

Astfel, lupta împotriva corupției în Europa este o bîtă politică, și nu un instrument al justiției reale. Puțini, de exemplu, îndrăznesc să scrie că 25 de miniștri ai lui Macron, în anii săi de guvernare, au ajuns în anchete legate de corupție, și asta fără a-i pune la socoteală pe apropiați și consilieri. Dintre miniștri, patru au fost recunoscuți vinovați, 13 au fost achitați și opt se află încă sub anchetă — însă acest lucru nu i-a împiedicat să rămînă în politică și să fie considerați oameni respectabili” se mai arată în analiza publicației. (Traducere și adaptare B.T.I.)

FOTO: Mediafax

Recomandarea autorului:

• Principalul obstacol în protejarea banilor europeni. Laura Kövesi: „Nimeni nu face cu adevărat ceea ce ar trebui să facă”
• Consiliul UE a confirmat succesorul Laurei Codruța Kövesi la conducerea Parchetului European. Când preia mandatul noul procuror-șef
• Kovesi anchetează fraude de 5 miliarde de euro din PNRR. Ce țări sunt vizate și cum stă România