Kovesi anchetează fraude de 5 miliarde de euro din PNRR. Ce țări sunt vizate și cum stă România

Procurorii europeni au descoperit că au fost furate peste 5 miliarde de euro din fondurile destinate redresării după pandemie. În anul 2025, numărul anchetelor a crescut brusc, deoarece statele europene se grăbesc să acceseze banii înainte de expirarea programului în 2026. Cele mai multe fraude se bazează pe documente false și facturi umflate pentru a obține subvenții ilegale, conform Mediafax.

În prezent, instituția are în lucru 518 cazuri care vizează planul NextGenerationEU. În aceste dosare apar aproape 2.000 de suspecți. La nivelul UE, numărul total de investigații a ajuns la peste 3.600, iar pierderea totală pentru bugetele statelor membre este de peste 67 miliarde de euro. Mai mult de două treimi din această sumă provine din fraude cu TVA și taxe vamale, o activitate criminală care a fost ignorată prea mult timp.

SCANDALOS Andrei Caramitru s-a speriat că se întorc în România „cocalarii, interlopii, clanurile, dacii liberi”, după votul din Germania: „Îi apucă pandaliile și violența pe aici vai de capul nostru”

00:14

EXTERNE Războiul dintre merdenea și croissant a ajuns în presa franceză. Publicația Le Monde a scris despre revolta românilor

23:22

România ocupă un loc important în raportul condus de Laura Codruța Kovesi. În țara noastră există 535 de cauze de lucru, cu un prejudiciu estimat la 6,5 miliarde de euro. Doar în anul 2025, procurorii au deschis 303 cazuri noi în urma plângerilor primite. Până acum, justiția a emis 18 condamnări definitive pentru 20 de persoane, iar numărul achitărilor este zero.

Rezultatele generale ale Parchetului European arată o rată de succes de 95% în instanță. Anul trecut, judecătorii au înghețat active în valoare de peste un miliard de euro. Kovesi a declarat la finalul mandatului că justiția este egală pentru toți și că cetățenii pot fi mândri de munca echipei sale. Încrederea publicului a crescut, fapt dovedit de cele aproape 7.000 de plângeri primite de la cetățeni și autorități naționale.

„ La sfârșitul mandatului meu, sunt convinsă că cetățenii noștri pot fi mândri de aceste realizări. Am făcut tot posibilul să demonstrăm că, în Uniunea Europeană, justiția este în slujba cetățenilor săi, că este tangibilă și că legea trebuie să fie egală pentru toți. Fie ca angajamentul neclintit al echipei EPPO față de independență să fie moștenirea mea. ”

În 2025, EPPO a primit și a procesat 6 966 de rapoarte și plângeri privind infracțiunile, o creștere de 6%, determinată în principal de rapoartele de la părți private (4 629), precum și de la autoritățile naționale (2 107). Numărul de rapoarte primite de la instituțiile, organele, oficiile și agențiile UE (IBOA) rămâne scăzut (143).

Acest lucru arată că nivelul de detectare a fraudelor care afectează interesele financiare ale UE se îmbunătățește și că gradul de conștientizare a publicului cu privire la EPPO și încrederea în activitatea sa continuă să crească. 

AUTORUL RECOMANDĂ:

• Ministerul Justiţiei publică pe 2 martie finaliştii concursurilor la şefia DNA, DIICOT şi PÎCCJ
• Nicușor Dan a semnat decretul prin care l-a numit procuror pe „Eroul” Recorder, Laurențiu Beșu