Maia Sandu câștigă la PAS alegerile din Moldova. Partidul prezidențial se clasează pe primul loc cu 50.20%, urmat de Blocul Patriotic (24.17%)
În Republica Moldova au loc cele mai importante alegeri parlamentare din istoria țarii. Totul despre partidele politice, candidați și importanța scrutinului de peste Prut.
Cetățenii moldoveni sunt așteptați la urne pentru a-și alege deputații care să-i reprezinte.
Scrutinul, care va decide structura Parlamentului Republicii Moldova de legislatura a XII-a, va fi declarat valabil dacă la urne se vor prezenta cel puţin o treime dintre alegătorii înscrişi în listele electorale.
Intrarea în Parlament este condiţionată de atingerea pragului electoral stabilit de legislaţie: 5% pentru partide politice, 7% pentru blocuri electorale şi 2% pentru candidaţii independenţi.
Sumedenie de partide – Cine candidează la alegerile parlamentare din Republica Moldova
În cursa electorală au fost înregistraţi 22 de concurenţi electorali, din totalul de 32 de cereri depuse: 14 partide politice, patru blocuri electorale şi patru candidaţi independenţi:
1. Partidul Acţiune şi Solidaritate, program electoral „Mergem în direcţia corectă: UE, pace, dezvoltare”: 104 candidaţi, cap de listă: Igor Grosu, preşedinte al PAS;
2. Partidul „Democraţia Acasă”, slogan electoral „E timpul să aducem Democraţia Acasă”: 88 de candidaţi, cap de listă: Vasile Costiuc, preşedinte al PPDA;
3. Coaliţia pentru Unitate şi Bunăstare, program politic „Du Moldova înainte’”: 59 de candidaţi, cap de listă: Igor Munteanu, preşedinte al CUB;
4. Andrei Năstase, candidat independent, slogan „Vocea ta în Parlament!”;
5. Alianţa Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa, program de guvernare „Curajul de a face dreptate. Curăţăm calea spre Europa”: 54 de candidaţi, cap de listă: Arina Spătaru, preşedinte al ALDE;
6. Olesea Stamate, candidat independent, slogan „Cred în Moldova prosperă”;
7. Partidul Social Democrat European, program de ţară „Construim viitorul acasă!”: 86 de candidaţi, cap de listă: Tudor Ulianovschi, preşedinte al PSDE;
8. Partidul Naţional Moldovenesc, program electoral „Generaţia care Uneşte”: 54 de candidaţi, cap de listă: Dragoş Galbur, preşedinte al PNM;
9. Blocul electoral patriotic al Socialiştilor, Comuniştilor şi Viitorul Moldovei, slogan „Credem în Moldova!”: 110 candidaţi, cap de listă: Igor Dodon, preşedinte al PSRM;
10. Blocul electoral „Alternativa”, slogan „Alternativa este! De la teritoriu al dezastrului la vis împlinit”: 106 candidaţi, cap de listă: Ion Ceban, preşedinte al MAN;
11. Mişcarea „Respect Moldova”, slogan „Pentru o Moldovă condusă cu respect şi competenţă”: 101 candidaţi, cap de listă: Marian Lupu, preşedinte al MRM;
12. Blocul electoral „Împreună”, slogan „Moldova poate mai mult!”: 60 de candidaţi, cap de listă: Sergiu Tofilat, vicepreşedinte al PS;
13. Liga Oraşelor şi Comunelor, slogan „Cu faţa spre popor!”: 53 de candidaţi, cap de listă: Alexandru Bujorean, copreşedinte al LOC;
14. Alianţa pentru Unirea Românilor, slogan „Unirea nu este un vis, este o necesitate!”: 62 de candidaţi, cap de listă: Boris Volosatîi, preşedinte al AUR;
15. Victoria Sanduţa, candidat independent, slogan „Fără partid. Fără interese. Cu principii.”;
16. Alianţa „Moldovenii”, slogan „Moldova va fi întotdeauna!”: 57 de candidaţi, cap de listă: Denis Roşca, preşedinte al AM;
17. Blocul Unirea Naţiunii, slogan „BUN e votul cel mai bun!”: 79 de candidaţi, cap de listă: Aurelian Silvestru, neafiliat politic;
18. Partidul „Noua Opţiune Istorică”, slogan „Puterea celor uniţi!”: 55 de candidaţi, cap de listă: Dmitri Torner, prim-vicepreşedinte al NOI;
19. Partidul Liberal, program „Uniţi pentru UE şi Ţara noastră!”: 57 de candidaţi, cap de listă: Mihai Ghimpu, preşedinte al PL;
20. Uniunea Creştin-Socială din Moldova, slogan „Împreună vom avea grijă de ţară”: 53 de candidaţi, cap de listă: Gabriel Călin, preşedinte al UCSM;
21. Tatiana Creţu, candidat independent, slogan „Moldova are nevoie de oameni care să asculte cetăţenii”;
22. Partidul Nostru, slogan „E timpul să fim împreună! Doar pentru Moldova!”: 102 candidaţi, Renato Usatîi, preşedinte al PN.
Cine sunt exclușii
Blocul „Victorie” a fost eliminat din alegeri. Partidele „Șansă”, „Forța Alternativă și de Salvare a Moldovei” și „Victorie”, care fac parte din Blocul Electoral „Victorie” al fugarului Ilan Șor, au rămas în afara cursei.
Magistrații moldoveni au precizat că măsura nu vizează ideile politice sau interzicerea partidelor, ci doar participarea la acest scrutin, din cauza neîndeplinirii unei cerințe procedurale obligatorii.
Vineri seară, cu două zile înainte de vot, CEC a anulat înregistrarea partidului „Moldova Mare”, condus de Victoria Furtună, şi a candidaţilor săi la funcţia de deputat în Parlamentul Republicii Moldova în alegerile parlamentare din 28 septembrie. Decizia vine după ce aceeaşi instituţie anunţase cu câteva ore mai înainte că scoate din cursa electorală un alt partid considerat pro-rus, „Inima Moldovei”, care face parte din Blocul Patriotic, favoritul din rândurile opoziţiei.
Motivele invocate țin de folosirea fondurilor financiare și materiale nedeclarate de către concurentul electoral în rapoartele privind gestiunea financiară, utilizarea mijloacelor financiare din străinătate, oferirea alegătorilor banilor, bunurilor, prestarea serviciilor sau acordarea de foloase în scopul determinării alegătorului să își exercite drepturile electorale, participarea în cadrul unui bloc electoral camuflat cu reprezentanții partidelor politice ale căror activitate a fost limitată urmare a recunoașterii acestora ca fiind succesori ai unui partid politic declarat neconstituțional.
AUR România spune că se retrage, AUR Moldova spune că rămâne în cursă
Partidul condus de Georoge Simion a anunțat, vineri, într-o conferință de presă, că se retrage din competiția electorală din Republica Moldova, pentru a nu fi „acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă”.
Câteva ore mai târziu, AUR Republica Moldova a transmis că „rămâne ferm în cursa electorală și va merge până la capăt”, negând comunicatul oferit de la centru.
Doar trei formațiuni politice ar trece pragul electoral
Cu trei zile înaintea alegerilor, în Republica Moldova au fost publicate rezultatele a două sondaje de opinie. Primul dintre ele a fost efectuat de CBS-Research prin metoda interviului față în față, în perioada 12 – 22 septembrie 2025, pe un eșantion de 117 persoane din diverse localități ale Republicii Moldova, cu excepția regiunii transnistrene.
Potrivit cifrelor publicate, partidul Maiei Sandu – „Acțiune și Solidaritate” – ar obține peste 20% din voturi. Surpriza ar reprezenta-o formațiunea condusă de fostul primar al orașului Bălți, Renato Usatîi.
- Partidul Politic „Acțiune și Solisarutate” – 28,6%.
- Blocul Electoral „Patriotic”, constituit din Partidul Socialiștilor, Partidul Comuniștilor, Partidul Inima Moldovei și Partidul Viitorul Moldovei – 13,9%.
- Partidul Politic „Partidul Nostru”, condus de Renato Usatîi – 5,1%
- Blocul Electoral „Alternativa” – 4.2%
La ce se așteaptă autoritățile Republicii Moldova
Scenariile de criză luate în calcul de autoritățile Republicii Moldova, dar pentru care sunt pregătite, sunt următoarele:
- Întreruperi de curent electric – autoritățile deja au făcut pregătirile ca să fie continuat procesul de votare. În ziua votului astfel de incidente sunt anunțate de CEC în conferințele despre care am scris mai sus. Furnizorii de electricitate la fel adoptă măsuri în plus și dispun de echipe dedicate disponibile la necesitate în pentru intervenții.
- Alarme false cu bombă – tacticile deja folosite în trecut vor fi gestionate prompt de instituțiile de securitate, astfel încât scrutinul să se desfășoare normal. Aceste alerte sunt comunicate de poliție.
- Atacuri cibernetice asupra frontierelor, aeroportului, plăților, semnăturii digitale și comunicațiilor – în 2025 au fost identificate peste 1000 de atacuri cibernetice asupra infrastructurii critice; autoritățile le contracarează zilnic. CEC, la rândul său garantează că votul este protejat prin procese-verbale scrise și validat de Curtea Constituțională.
- Scurgeri de date și tentative de manipulare informațională – serviciile rusești încearcă să compromită sistemul cibernetic guvernamental; autoritățile monitorizează permanent și comunică transparent pentru a evita panica. La necesitate, vom folosi în ziua votului canalul dedicat Prima Sursă, despre care am scris mai sus.
- Violențe stradale organizate de persoane instruite în Serbia de GRU – este un risc în diminuare, pentru că SIS, IGP și PCCOCS au reținut peste 70 de persoane cu vârste între 19 și 40 de ani, instruite să folosească arme de foc și să rupă cordoane de poliție; în urma perchezițiilor au fost descoperite arme, bastoane, grenade, corturi, haine de camuflaj și zeci de mii de euro. MAI a mobilizat instituțiile din subordine pentru bună desfășurare a scrutinului.
- Acțiuni de vandalism sau destabilizare din partea unor grupuri legate de regiunea transnistreană – Rusia încearcă să recruteze resurse ale așa-numitului MGB; forțele de ordine sunt mobilizate, au fost făcute ajustări de ultim moment la adresele secțiilor de votare iar observatorii și alegătorii sunt rugați să raporteze imediat orice încercare de încălcare a legii.
Un sticker pentru un vot
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova (CEC) s-a pregătit cu stickere. Alegătorii care se prezintă la urne vor primi stickere personalizate „Am VOTAT” – „un simbol al implicării civice și al mândriei de a-ți exercita dreptul constituțional”, transmite CEC.
Pentru cei mici care îi însoțesc pe părinți sau „buneii”, CEC a pregătit stickere speciale „Viitor alegător” – „un mod de a transmite de la vârste fragede importanța participării la procesul democratic”.
Tinerii care votează pentru prima dată vor primi stickere pentru telefon – ca să marcheze un moment unic și memorabil în viața fiecărui cetățean.
Cum arată actualul Parlament
Pe 11 iulie 2021, au avut loc alegeri parlamentare anticipate în Republica Moldova. Alegătorii au ales între 23 de concurenți electorali – 20 de partide politice, două blocuri electorale și un candidat independent.
Prezența la vot a fost de 52,30%, pragul de validare de 1/3 din numărul alegătorilor înscriși în listele electorale fiind depășit, iar alegerile pot fi considerate valabile.
În urma validării rezultatelor scrutinului, locurile în Parlament s-au împărțit astfel:
- Partidul Acțiune și Solidaritate (63 mandate)
- Blocul electoral al comuniștilor și socialiștilor (32 mandate)
- Partidul „ȘOR” (6 mandate)
23 de secții de vot în România
Cetăţenii vor putea vota în cadrul a 2.274 de secţii de votare: 1.973 pe teritoriul Republicii Moldova, inclusiv 12 pentru locuitorii din stânga Nistrului, şi 301 în afara ţării. În circumscripţia electorală Chişinău, inclusiv în suburbii, vor fi deschise 313 secţii de votare. Fiecare alegător îşi poate verifica online secţia la care este arondat pe pagina verifica.cec.md.
În România va fi cel mai mare număr de secţii de votare de când se organizează alegerile democratice în Republica Moldova, potrivit declaraţiilor ambasadorului Republicii Moldova, Victor Chirilă.
„Anul acesta vom avea 23 de secţii de votare în 14 oraşe ale României. În Bucureşti vom avea cinci secţii de votare, la Iaşi vom avea trei secţii, de asemenea câte două secţii de votare vom avea la Cluj, la Braşov, la Timişoara şi în restul oraşelor, cum ar fi, de exemplu, Oradea, Baia Mare, Sibiu, Craiova, Târgu Mureş, Suceava, Galaţi, Constanţa, Bacău, vom avea câte o singură secţie de votare”, a declarat Victor Chirilă.
Primele trei ţări cu cel mai mare număr al secţiilor de votare din străinătate sunt: Italia (75), Germania (36) şi Franţa (26).
Comisia Electorală Centrală a Republicii Moldova a anunţat că au fost tipărite peste 864.300 de buletine de vot pentru secţiile electorale din străinătate. Dintre acestea, 756.800 de buletine sunt în limba română, 105.500 în rusă, 500 în găgăuză şi 1.500 în ucraineană.
Cele mai multe buletine vor fi trimise în Italia (229.000), urmată de Germania (140.000), Marea Britanie (97.000), Franţa (83.000) şi România (80.000). La polul opus, doar 300 de buletine au fost prevăzute pentru Japonia, China şi Qatar, iar câte 500 pentru Azerbaidjan, India şi Islanda.
AUTORUL RECOMANDĂ: