Miercuri apare Indexul Democrației al The Economist. Rămâne România „regim hibrid” sau se-ntoarce la „democrație defectuoasă”?
La începutul lui 2025, România politică a primit o palmă răsunătoare: prestigioasa publicație britanică The Economist a publicat „Indexul Democrației” pentru anul 2024, iar România a fost retrogradată în acest index de la statutul de „democrație defectuoasă” la cel de „regim hibrid”. Ultimul nivel înainte de dictatură/regim autoritar.
Indexul Democrației a fost publicat pentru prima dată în 2006 de către The Economist Intelligence Unit, parte a grupului media The Economist.
Fragment din raportul privind ”Indicele Democrației 2024”, realizat de Divizia pentru analize a revistei The Economist (Economist Intelligence Unit)
Indexul Democrației aplică 60 de criterii împărțite în 5 categorii pentru a analiza starea democrației la nivel mondial. În funcție de notele primite de către fiecare țară din cele 167 luate în considerare de către The Economist, acestea se împart în: democrații complete, democrații defectuoase, regimuri hibrid și regimuri autoritare/dictaturi.
Doar 25 de țări din lume sunt considerate de către The Economist „democrații complete” iar 46 sunt considerate „democrații defectuoase”. 96 de trăi sunt considerate regimuri autoritare sau hibride. Din păcate, România s-a alăturat acestui grup în urmă cu un an, după anularea alegerilor prezidențiale, în 6 decembrie 2024.
O prăbușire continuă, în rând cu lumea
Din 2006 de când există Indicele Democrației, România a coborât constant, ajungând de la un rating de 7,06 în 2006 și 2008 la doar 5,99 în 2024.
Din păcate, democrația s-a deteriorat (conform acestui index) la nivel global.
Astăzi, 54,9% din populația lumii trăiește în țări cu regimuri autoritare, dictaturi sau regimuri hibride.
Țara cu ratingul cel mai mare este Norvegia (9,81), iar țara cu ratingul cel mai mic este Afganistan (0,25), pe locul 167.
România s-a clasat anul trecut pe locul 72, primul de sub linia democrațiilor, cu un rating de 5,99, imediat sub Moldova, care cu un rating de 6,04 s-a clasat pe locul 71, primul din zona democratică.
Construit pe baza a 60 de criterii grupate în cinci categorii intermediare, Indexul democrației produce un scor final de la 1 la 10.
Între 0 și 3,99 avem dictaturile și regimurile autoritare. Între 4,00 și 5,99 avem regimurile hibride, între 6,00 și 7,99 sunt democrațiile defectuoase, iar între 8.00 și 10,00 sunt democrațiile complete.
Cele 5 categorii ale Indexului sunt:
1. Proces electoral și pluralism
2. Funcționarea guvernului
3. Participare politică
4. Cultură politică democratică
5. Libertăți civile
Fiecare categorie produce un rating între 0 și 10, iar media celor 5 ratinguri furnizează ratingul final.
Cu un rating de 5,99/10, România este prima și singura țară din Uniunea Europeană care iese din zona democrațiilor și alunecă spre autoritarism.
Ungaria, al cărei guvern este catalogat drept „iliberal” de către birocrații de la Bruxelles, are în Indexul Democrației un rating de 6,51, clasându-se pe locul 54, în fața altor două state din UE (Croația și Bulgaria) mult mai bine văzute la Bruxelles.
Anularea alegerilor ne-a tras la coada democrației în UE
Aflată recent la București, Joan Hoey, cea care a inițiat și condus inclusiv în 2025 Indexul Democrației, declara [că într-un regim hibrid]: „Alegerile nu sunt neapărat libere și corecte în sensul în care am înțelege acest lucru în democrațiile mai mature din Europa sau America de Nord. Există probleme cu libertatea de exprimare și chestiuni similare.” Adăugând: „Se pune mult accent pe creșterea autoritarismului sau a autocrației, dar se acordă mult mai puțină atenție eșecurilor interne ale democrațiilor consacrate și reticenței mari a elitelor politice și a partidelor mainstream de a-și privi propriile eșecuri și cauzele care alimentează nemulțumirea publică izbitoare față de sistemele politice.”
Fragment din raportul privind ”Indicele Democrației 2024”, realizat de Divizia pentru analize a revistei The Economist (Economist Intelligence Unit)
Raportul din 2024 a fost explicit: „Anularea alegerilor a afectat negativ scorul țării pentru procesul electoral și pluralism, însă retrogradări ale altor scoruri ar fi avut loc chiar și fără dezastrul de la sfârșitul anului.”
Unde a fost retrogradată România în 2024?
Ratingurile intermediare publicate în Indexul Democrației ne-au permis să vedem unde a a fost retrogradată România în 2024 față de 2023, suferind o scădere de la 6,45 la 5,99.
La categoria Proces electoral și pluralism, ratingul României a scăzut de la 9,17 la 8,25, în principal datorită anulării alegerilor prezidențiale.
La categoria Funcționarea guvernului, România a scăzut de la 6,43 la 5,36, din cauza degradării mecanismului de checks & balances și ignorării proceselor legale de validare a alegerilor.
La categoria Libertăți civile, România a căzut, de asemeni, de la 7,35 la 7,06.
Ce putem aștepta de la Indexul Democrației pentru 2025?
Anul trecut, raportul The Economist pentru 2024 avertiza: „Există riscul ca scorul României să scadă și mai mult în 2025, în funcție de modul în care va gestiona reluarea alegerilor prezidențiale și de ceea ce va mai ieși la iveală despre baza inițială a anulării alegerilor. Demersurile guvernului de a schimba regulile electorale care guvernează rețelele sociale în timpul alegerilor și eforturile partidelor aflate la putere de a bloca șansele de victorie ale unui candidat anti-sistem nu prevestesc nimic bun pentru sănătatea democrației în România.”
Din păcate, avertismentele nu au exprimat deloc temeri exagerate.
La alegerile prezidențiale din 2025 ne-am lovit din nou de manifestări specifice unor regimuri mai puțin democratice: interzicerea participării la alegeri a unor persoane care nu suferiseră condamnări incompatibile cu candidatura; concentrarea arcului guvernamental în spatele unui singur candidat, deci o diminuare a pluralismului; cenzura rețelelor de socializare în numele corectitudinii electorale și sub umbrela nou adoptatului DSA (Digital Services Act); lipsa totală a dovezilor care ar fi putut justifica anularea alegerilor prezidențiale din 2024.
Aplicând criteriile The Economist și ținând cont de degradarea climatului democratic din România în ultimul an, pronosticul nostru este scăderea ratingului de la 5,99/10 la 5,54/10.
Spunem că aceasta ar fi o evaluare cât mai obiectivă a situației.
Notarea noastră proprie: Dacă am nota noi țara, am fi și mai severi în ceea ce privește „statul paralel” moștenit de la Securitate, care a infiltrat politica și justiția. Lipsa unui director civil la SRI, interferențele electorale ale unor actori non interni ce ar trebui să stea departe de procesul electoral și abuzurile CCR trag ratingul nostru în jos pe elemente fundamental incompatibile cu o democrație funcțională.
Este, însă, posibil să se întâmple și o minune, iar România să redevină o democrație, fie ea și defectuoasă. Dacă s-ar întâmpla, ar fi o revenire doar pe hârtie, pentru că realitatea de zi cu zi ne spune că drumul democrației românești merge, în acest moment, doar în jos.
Puteți da o notă democrației românești folosind criteriile The Economist:
Am publicat instrumentul nostru de calcul online pe https://democracy-index-scoring-check.web.app/
Puteți testa și vă puteți împărtăși propriul rating!
AUTORII RECOMANDĂ: