Moțiunea simplă împotriva ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă de Senat. Cum a votat PSD
Moţiunea simplă împotriva ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a fost respinsă, luni, de plenul Senatului. S-au înregistrat 41 de voturi „pentru” şi 45 de voturi „împotrivă” şi o abţinere. Ultima moțiune a fost votată în decembrie și a trecut inclusiv cu voturile social-democraților. De această dată, PSD a decis să nu voteze moțiunea, însă a adus un val de critici la adresa ministrului.
Opoziţia a acuzat-o pe Buzoianu că „a devenit o fortăreaţă a blocajului”, blocând prin avize de mediu numeroase proiecte. De asemenea, parlamentarii reamintesc de „eşecul criminal de management în criza apei din Prahova şi Dâmboviţa” şi se referă la „dezastrul gropilor de gunoi şi ruşinea Europei”.
Buzoianu: „O criză de nervi, peste care s-a pus antetul Senatului”
În discursul susținut în cadrul dezbaterii premergătoare votului de luni din Senat, Diana Buzoianu a spus că „moțiunea de față are un singur merit”, întrucât „nu mai încearcă să ascundă extremismul”. Ea a adăugat că este un text care înlocuieşte faptele cu insulta, logica cu eticheta şi controlul parlamentar cu circul politic, o criză de nervi, peste care s-a pus antetul Senatului.
„Moţiunea de faţă are un singur merit, şi anume nu mai încearcă să ascunde extremismul. Nu mai mimează argumentul, nu mai mimează bunul simţ, nu mai mimează decenţa. Este un text care înlocuieşte faptele cu insulta, logica cu eticheta şi controlul parlamentar cu circul politic. Exact asta este această moţiune simplă, acest text. Nu un instrument de control democratic, ci o criză de nervi peste care s-a pus antetul Senatului. Iniţiatorii vor să sperie, vor să bruieze, vor să facă foarte mult zgomot ca să se ascundă un singur adevăr”, a declarat Buzoianu, în plen, la dezbaterea moţiunii simple.
Ministrul Mediului a explicat că, „în ultimii ani de zile în România, de fiecare dată când a apărut cineva care a deranjat reţele, privilegii, inerţii, abia atunci a apărut corul oamenilor care s-au îmbuibat de toate beneficiile legale, ilegale, imorale şi care vor să păstreze sistemul exact aşa cum este astăzi, oameni care se unesc să se lupte pentru luxul câştigat de altfel pe sărăcia românilor”.
„Când nu le mai merge cu datul cu telefoanele, numesc asta teroarea administrativă. Când nu le mai merge cu lasă că rezolvăm noi, li se pare că statul a devenit brusc duşmanul lor”, a subliniat ministrul.
Buzoianu a mai spus că moţiunea vorbeşte despre blocaj.
„Da, e adevărat. Am blocat corupţia, am blocat telefoanele, am blocat construcţiile ilegale. Haideţi să vedem totuşi şi cifrele, pentru că ştiţi, hârtia poate să suporte multe şi Doamne fereşte cât a suportat hârtia asta. Dar, mai departe de această hârtie, cifrele sunt destul de clare. Vorbiţi în moţiunea despre investiţii pentru managementul deşeurilor şi despre infrastructura împotriva inundaţilor. Păi haideţi să ne uităm un pic pe cifre. În 2026, avem un procent care este de 84% aproximativ, alocat din bugetul Ministerului Mediului, pe absolut toate investiţiile şi proiectele asimilate investiţiilor. Este cel mai mare procent din ultimii 10 ani de zile, pentru că până acolo ne-am uitat. Dar eu sunt convinsă că dacă ne-am fi uitat şi în urmă, la fel era concluzia”, a adăugat Buzoianu.
Ce acuzații i se aduc Dianei Buzoianu
„Diana Buzoianu, comisarul roșu-verde al setei și întunericului. Cum a instaurat Bolșevica de la Mediu dictatura trotinetelor peste barajele și pădurile României”, se intitulează moțiunea simplă, iar în textul documentului semnatarii spun că Buzoianu „colectivizează dreptul la apă, la energie și la proprietate, totul sub faldurile unui steag verde care ascunde, de fapt, un roșu aprins de dictatură administrativă”.
„Proiecte strategice precum cele de pe Valea Jiului (Bumbești-Livezeni) sau barajul de la Răstolița, realizate în proporție de peste 90%, sunt astăzi monumente ale neputinței impuse. Sub semnătura actualei ministre, aceste investiții de sute de milioane de euro sunt blocate de studii de impact care par scrise nu pentru protejarea naturii, ci pentru protejarea importurilor de energie scumpă”, se arată în textul moțiunii.
Mai mult, inițiatorii critică și felul în care a fost gestionată criza apei potabile din județele Prahova și Dâmbovița, precum și reorganizările din cadrul Ministerului Mediului
„Cum este posibil ca în anul 2026, într-o țară europeană, zeci de mii de familii să descopere că apa de la robinet este o otravă chimică? Ministerul condus de Diana Buzoianu a ignorat avertismentele repetate privind poluarea pânzei freatice cu tricloretilenă și alți poluanți industriali, acționând abia când robinetele au secat și revolta populară a bătut la ușă. În loc de o celulă de criză reală, ministerul a oferit o celulă de marketing politic”, mai spun semnatarii moțiunii simple.
Este a doua moțiune pe numele Dianei Buzoianu în mai puțin de un an, după ce prima, depusă în decembrie 2025, a trecut cu 74 voturi pentru, 43 împotrivă și o abținere.
AUTORUL RECOMANDĂ: