Premiul Nobel pentru Pace în 2026: Printre favoriți se numără și Trump. Laureata de anul trecut, șefa opoziției din Venezuela, i-a cedat medalia

Chiar și în acest an marcat de conflicte, Comitetul din Norvegia va decerna în format obișnuit Premiul Nobel pentru Pace. 

Comitetul Nobel de la Oslo va anunța numele laureatului vineri, 9 octombrie 2026. Ceremonia de decernare a Premiului Nobel pentru Pace va avea loc a doua zi la Oslo, pe 10 octombrie.

Șefa opoziției din Venezuela, laureata Premiului Nobel pentru Pace de anul trecut

Anul trecut, în Maria Corina Machado, lidera opoziției din Venezuela, a fost laureata Premiului Nobel pentru Pace.

În ianuarie 2026,Machado i-a oferit medalia de laureată președintelui american Donald Trump după capturarea dictatorului venezuelean Nicolas Maduro printr-o operațiune militară.

Candidații nominalizați din acest an

Potrivit BFMTV, candidații nominalizați din acest an sunt:

• Donald Trump, președintele Statelor Unite ale Americii, nominalizat pentru crearea Consiliului Păcii, dezarmarea Iranului și combaterea narcoterorsmului în Caraibe și Venezuela prin operațiunile militare întreprinse în ultimul an. În 2025, liderul de la Casa Albă s-a nominalizat în mod repetat după ce s-a lăudat că a încheiat opt războaie;
• Mark Carney, prim-ministrul Canadei, nominalizat pentru modul cum a ripostat împotriva războiului economic declanșat de Trump împotriva Canadei și pentru apropierea de Uniunea Europeană;
• Papa Leon al XIV-lea – aflat în slujba păcii la fel ca predecesorii lui, el și-a exprimat „profunda solidaritate” față de poporul palestinian din Fâșia Gaza. A denunțat strămutarea forțată a palestinienilor și folosirea inteligenței artificiale în scop militar;
• Iulia Navalnaia – văduva defunctului activist și politician rus Aleksei Navalnîi – de la moartea soțului ei din 2024, ea a preluat ștafeta de lideră a opoziției împotriva regimului lui Vladimir Putin;
• Mykola Kuleba – fondatorul asociației „Salvați Ucraina” – o rețea de coordonare pentru evacuarea copiilor din zonele de conflict și oferirea asistenței;
• Vanessa Nakate – activistă ugandeză pentru protecția mediului și justiție socială. La fel ca Greta Thunberg, ea a organizat o mișcare de protest săptămânal în fața Parlamentului din Uganda;
• Dr. Sara Al-Saqqa – prima femeie palestiniană din Fâșia Gaza care a devenit medic chirurg;
• Asociațiile de răspuns în situațiile de urgență din Sudan – o rețea de mii de voluntari care au ajutat civilii pe durata războiului civil sudanez;
• Organizațiile de apărarea drepturilor juraliștilor – Reporteri fără Frontiere, o organizație non-guvernamentală, și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, o organizație care colectează date despre jurnaliștii agresați sau uciși și care apără jurnaliștii aflați în situații de criză.

Cine poate face nominalizările și care sunt criteriile de selecție?

În acest an au fost nominalizați 287 de candidați, dintre care 208 sunt persoane fizice, iar 79 sunt organizații. Doar un nunăr restrâns de personalități pot face nominalizări:

• șefi de stat, miniștri sau parlamentari;
• profesori universitari de istorie și științe sociale;
• foști laureați ai Premiului Nobel pentru Pace;
• membri activi sau foști membri ai Comitetului Nobel.

În testmanentul său din 1895, Alfred Nobel a stipulat că premiul pentru pace trebuie acordat doar persoanei care a adus cel mai bun serviciu omenirii în anul precedent, în trei direcții clare:

1. fraternitate între națiuni prin cooperare diplomatică și reconciliere între statele aflate în conflict;
2. reducerea sau abolirea armatelor permanente – eforturi active de demilitarizare și dezarmare;
3. crearea și propagarea congreselor de pace prin organizarea forumurilor internaționale și a inițiativelor dedicate dialogului de pace.

De aemenea, mai pot primi și persoanele fizice care au activat în următoarele domenii: Apărarea Drepturilor Omului și a Democrației, Protecția Mediului, Ajutor Umanitar sau în Securitate tehnologică.

Scurt istoric: Obama, laureat al Premiului Nobel pentru Pace, a bombardat 7 țări

Primii laureați al Premiului Nobel pentru Pace au fost activistul și omul de afaceri elvețian Henrt Dunant, în 1901, cel care a fondat Crucea Roșie, și Frederic Passy, pacifist francez care a fondat Uniunea Interparlamentară.

Alte personalități cunoscute la scară largă care au primit acest premiu au fost președinții americani Theodore Roosevelt, Woodrow Wilson, Jimmy Carter și Barack Obama,  politicieni americani ca Henry Kissinger și Al Gore, activistul Martin Luther King Jr., lideri spirituali ca Maica Tereza și  Dalai Lama,  președintele polonez Lech Walesa, președintele egiptean Anwar Sadat, președintele sud-african Nelson Mandela și liderul sovietic Mihail Gorbaciov.

În 1985, medicul Ioan Moraru a fost singurul român premiat cu Premiul Nibel pentru Pace, acordat la nivel colectiv Organizației Internaționale Medicii Lumii pentru prevenirea războiului nuclear.

În 1986, scriitorul evreu Elie Wiesel născut în România, la Sighet, care a supraviețuit Holocaustului, a devenit laureat al Premiului Nobel pentru Pace.

În 1994, premierul israelian Yitzhak Rabin, liderul palestinian Yasser Arafat și președintele israelian Shimon Peres au împărțit Premiul Nobel pentru Pace.

Printre cei mai controversați laureați ai Premiului Nobel pentru Pace s-a numărat Barack Obama, primul președinte afro-american al SUA,  premiat doar la câteva luni după începerea primului mandat pentru cooperare, viziunea sa pentru dezarmarea nucleară, pace și promovarea dialogului cu lumea musulmană.

Adversarii politici, în special republicanii, au acuzat că fostul președinte nu merită premiul pentru că a bombardat cu drone  Irak, Afganistan, Libia, Pakistan, Somalia, Yemen și Siria. Totuși, țintele vizate erau baze ale unor grupuri teroriste precum ISIS, al-Qaeda și Al-Shabaab.

Anii în care nu s-a acordat Premiul Nobel pentru Pace

Premiul Nobel pentru Pace nu s-a dat între anii 1914 și 1916, respectiv în 1918, pentru că omenirea se afla în timpul Primului Război Mondial. Totuși, în 1917, medalia i-a fost acordată Comitetului Internațional al Crucii Roșii pentru ajutorarea soldaților răniți, a prizonierilor de război și a familiilor afectate de conflict.

Comitetul Nobel n-a acordat prestigioasa distincție nici în anii 1923, 1924, 1928 și 1932 din cauza contextului geopolitic marcat de tensiuni, de ascensiunea regimurilor fasciste în Italia și Germania,  scepticismul produs în jurul tratatelor semnate de după Primul Război Mondial și a Ligii Națiunilor, precum și de conflicte ca războiul sino-japonez.

De asemenea, n-au existat laureați ai Premiului Nobel pentru Pace în anii 1939, 1940, 1941, 1942 și 1943 din cauza celui de-al Doilea Război Mondial.

În 1944, Comitetul Internațional al Crucii Roșii a fost din nou premiat pentru eforturile aduse omenirii pe timp de război, iar în 1945, politicianul și diplomatul american Cordell Hull a devenit prima persoană laureată a Premiului Nobel pentru Pace din epoca postbelică pentru rolul avut în înființarea ONU.

Sursa Foto: The White House