Raportul CSAT 2023. Diversioniștii MOSCOVEI s-au strecurat în România și printre refugiații ucraineni. Scopul și durata vizitei
În valurile succesive de refugiați ucraineni care au ajuns și în România s-au infiltrat și diversioniști ruși, se arată în raportul prezentat marți în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Misiunea infiltraților a fost și este să informeze Moscova, să dezinformeze și să destabilizeze, inclusiv politic, Bucureștiul. Ca în toate țările NATO limitrofe. Acțiunile fac parte din arsenalul războiului hibrid, contemporan. Nimic spectaculos.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), a detaliat în raportul pe activitate pe anul 2023 care au fost principalele obiective ale serviciilor de informații ”ostile”.
Iată obiectivele descrise în raportul oficial CSAT:
- încercări de penetrare informativă a instituţiilor cu responsabilităţi în domeniul apărării şi securităţii, cu derularea de acţiuni pentru obţinerea informaţiilor de interes;
- culegerea de informaţii referitoare la măsurile dispuse de România în contextul conflictului din Ucraina, privind exerciţiile naţionale şi multinaţionale desfăşurate,
- prezența aliată pe teritoriul naţional, tehnica şi echipamentele din dotare; penetrarea infrastructurilor critice de comunicaţii şi informatice;
- subminarea, prin dezinformare şi propagandă a încrederii românilor în Armată şi aliaţi, în factorul decizional şi în capacitatea instituţiei militare naţionale de a-şi îndeplini misiunile, prin derularea unor acţiuni asociate agresiunilor informaţionale.
Rusia, implicată în tot și-n toate
CSAT susține că ”Federaţia Rusă a fost principalul actor politic şi militar implicat în toate dosarele de securitate din vecinătate. Provocările de natură militară au continuat să fie generate de actiunile Moscovei pentru prezervarea şi consolidarea influenţei asupra statelor din acest areal şi pentru proiectarea propriilor ambiţii geopolitice”.
În ceea ce privește riscurile determinate de continuarea conflictului dintre Rusia şi Ucraina la adresa ţărilor din regiune, CSAT enumeră:
- În această arhitectură de ofensivitate hibridă, statelor aliate din proximitatea Ucrainei, cum este şi cazul României, li s-a acordat de către Federaţia Rusă o atenţie sporită, urmărindu-se, prin modelarea continuă a opiniei publice, destabilizarea capacităţii de decizie a autorităţilor guvernamentale şi diluarea gradului de coeziune aliată. La aceste elemente se adaugă acţiunile concertate din sfera hibridă iniţiate de alte state cu interese ostile României.
- Deşi riscurile asociate unei agresiuni convenţionale asupra teritoriului naţional rămân la un nivel minim, expunerea la operaţiunile informatice, psihologice, cibernetice şi de propagandă, instrumentele politice şi economice, sociale, culturale şi religioase, precum şi la activităţi hibride sincronizate ale Federaţiei Ruse nu poate fi neglijată.
- Acţiunile militare desfăşurate de Federaţia Rusă împotriva Ucrainei expun România unei serii de riscuri asociate efectelor acţiunilor operaţiilor militare din vecinătatea graniţelor, precum: dislocarea minelor marine în largul Mării Negre, posibilitatea lovirii accidentale a unor elemente de infrastructură de pe teritoriul naţional, din apele teritoriale sau zona economică exclusivă, precum şi a navelor participante la traficul maritim şi fluvial.
- De asemenea, intensificarea loviturilor Federaţiei Ruse asupra porturilor ucrainiene de la Dunăre prezintă riscul producerii unor lovituri accidentale pe teritoriul României din vecinătatea frontierei fluviale cu Ucraina. Pe de altă parte, intensificarea ritmului şi extinderea operaţiilor militare de către beligeranţi în bazinul Mării Negre a dus la creşterea riscurilor şi ameninţărilor la adresa traficului naval maritim şi fluvial, aspect care ar putea genera un impact negativ asupra activităţilor economice din regiune.
În consecinţă, în cursul anului 2023, au fost dispuse măsuri pentru creşterea prezenţei şi întărirea posturii militare pentru ridicarea nivelului de monitorizare al zonelor de risc.