Medicul psihiatru Gabriel Diaconu revine cu o serie de explicații în scandalul provocat de presupusa dispariție din farmacii a medicamentului Lyrica, utilizat inclusiv pentru tratarea durerilor neuropate. Într-o nouă postare pe Facebook, acesta explică rolul pregabalinei, substanța activă din Lyrica, și susține că informațiile alarmiste răspândite în spațiul public pot avea consecințe serioase asupra pacienților. Medicul critică dur transformarea unei probleme de aprovizionare într-un scandal public și avertizează asupra efectelor dezinformării.
Reacția vine în contextul controversei declanșate după ce jurnalista Liliana Ruse, care a trecut prin chimioterapie, a reclamat că nu mai găsește în farmacii medicamentul de care are nevoie pentru ameliorarea neuropatiei. Disputa a provocat reacții inclusiv la nivel politic, PNL și USR anunțând depunerea unei moțiuni simple împotriva ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete.
Conform informațiilor de la Ministerul Sănătății, medicamentul se găsește în câteva sute de farmacii din București și în peste 3.000 de farmacii din țară.
Gabriel Diaconu, care a intervenit anterior în această controversă, revine acum cu explicații privind utilizarea pregabalinei, alternativele terapeutice și riscurile pe care le presupune răspândirea unor informații insuficient verificate.
În mesajul său, intitulat sugestiv „The lies, the lies, the beautiful lies”, medicul începe prin a clarifica natura medicamentului Lyrica, despre care spune că a fost prezentat eronat drept un antidepresiv.
„Unu la mână că Lyrica (pregabalin) NU este antidepresiv”, subliniază Gabriel Diaconu.
Psihiatrul explică faptul că pregabalina acționează asupra unor mecanisme ale sistemului nervos și este utilizată pentru ameliorarea durerii neuropate și a anxietății. Totodată, atrage atenția că substanța are și potențial de abuz.
O altă precizare privește utilizarea medicamentului în cazul pacienților oncologici. Diaconu arată că Lyrica nu tratează cancerul propriu-zis, ci poate contribui la ameliorarea unor simptome asociate bolii sau tratamentelor administrate.
„Doi la mână că NU se folosește în «oncologie», nu tratează cancerul, are anumite beneficii în simptome secundare terapiei cancerului, prin aceea că o face mai suportabilă, atât fizic cât și emoțional”, afirmă medicul.
Acesta insistă că pregabalina nu este un medicament de neînlocuit, fiind disponibile și alte opțiuni terapeutice. Printre acestea se numără gabapentinul, un medicament din aceeași clasă, dar cu un profil farmacologic și de siguranță diferit.
Gabriel Diaconu face și o distincție între dispariția unui medicament de pe piață și lipsa temporară a acestuia din anumite farmacii, pe fondul dificultăților din lanțul de aprovizionare.
Potrivit medicului, astfel de situații nu reprezintă automat o criză sanitară, mai ales atunci când există alternative terapeutice.
„Absența pregabalinului, într-o doză anume, sau în toate dozele, sau «de tot»/ prin absurd/ NU constituie o criză sanitară. Este o neplăcere, dar NU este un dezastru”, susține psihiatrul.
Diaconu mai explică faptul că Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România transmite periodic informări privind eventualele probleme de aprovizionare, în timp ce identificarea unor soluții terapeutice alternative revine medicilor curanți.
În opinia sa, existența unor tratamente alternative este esențială pentru gestionarea situațiilor în care un anumit produs nu poate fi găsit.
Totuși, schimbarea tratamentului trebuie făcută sub supraveghere medicală. Potrivit informațiilor oficiale ale Agenției Europene a Medicamentului, pregabalina nu trebuie întreruptă brusc, deoarece pot apărea simptome de sevraj, iar reducerea dozei trebuie stabilită împreună cu medicul.
Dincolo de explicațiile medicale, Gabriel Diaconu critică modul în care controversa a fost amplificată în spațiul public.
Psihiatrul susține că înțelege suferința pacienților și dificultățile prin care trec persoanele care se confruntă cu boli grave, dar consideră inacceptabilă folosirea experiențelor personale pentru promovarea unor informații pe care le apreciază drept false.
„Am înțelegere și compasiune pentru pacient. Am înțelegere și compasiune pentru omul care se luptă cu o boală, în general.
N-am înțelegere pentru oameni care-și instrumentalizează povestea personală ca să antreneze societatea în minciună și dezinformare. Asta distrage atenția de la probleme cu adevărat serioase, și – simplu spus – ne face rău”, transmite Gabriel Diaconu.
Medicul avertizează că scandalurile alimentate de informații eronate ajung să fie exploatate de persoane care profită de confuzia publică, în timp ce problemele reale ale pacienților rămân în plan secund.
Acesta își exprimă și nemulțumirea față de agresivitatea discuțiilor din mediul online, unde, spune el, explicațiile medicale sunt tot mai greu de transmis.
„Internetul a ajuns o cloacă infectă în care devine aproape imposibil să mai calmezi pe cineva, să mai explici ceva, să mai lămurești pe careva despre lucruri de bun simț”, scrie psihiatrul.
În a doua parte a mesajului, medicul explică de ce consideră periculoase informațiile alarmiste privind presupusa dispariție a unui medicament.
El arată că pregabalina este utilizată în practica medicală pentru gestionarea mai multor probleme de sănătate, inclusiv a durerilor neuropate asociate diabetului sau unor afecțiuni cronice ale coloanei vertebrale. De asemenea, spune că o folosește în practica sa pentru anumite situații legate de adicții și tulburări psihice.
Potrivit acestuia, mesajele privind dispariția unui tratament pot speria persoanele care îl utilizează și pot determina reacții nejustificate.
„«Panica medicamentului» duce la reacții în populație, face ca oamenii să acționeze aiurea, la unison sau – dimpotrivă – să nu mai reacționeze deloc”, avertizează Diaconu.
Medicul atrage atenția că unii pacienți pot ajunge să renunțe la tratament sau să evite discuțiile cu medicul despre soluțiile disponibile.
În aceste condiții, susține el, responsabilitatea de a gestiona consecințele revine tot personalului medical.
„Dar undeva, într-un cabinet, un om ca mine trebuie să facă «damage control»”, explică psihiatrul.
În opinia sa, persoanele cel mai puternic afectate de astfel de controverse nu sunt participanții la disputele de pe rețelele sociale, ci pacienții care nu au timpul sau informațiile necesare pentru a verifica afirmațiile contradictorii.
„Într-o larmă de-asta tembelă digitală victime nu sunt nici cei care înjură, nici cei pe care-i înjurați. Victime sunt toți ceilalți care n-au timp, sau răbdare, să mai facă diferența”, afirmă Gabriel Diaconu.
Controversa a început după ce jurnalista Liliana Ruse a reclamat public că nu reușește să găsească Lyrica, tratament despre care a explicat că o ajută să gestioneze neuropatia apărută în urma chimioterapiei.
În replică, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a prezentat date potrivit cărora, la 13 noiembrie 2026, în România existau peste 2,3 milioane de unități de medicamente care conțin pregabalină, atât în depozitele distribuitorilor, cât și în farmacii.
Ulterior, ministrul a recunoscut că existența stocurilor nu garantează disponibilitatea tratamentului în fiecare farmacie și le-a cerut scuze pacienților oncologici pentru îngrijorările provocate de situație.
Rogobete a anunțat măsuri pentru redistribuirea medicamentelor și suplimentarea stocurilor cu peste 77.000 de cutii de produse care conțin pregabalină.
Între timp, PNL și USR au anunțat inițierea unei moțiuni simple împotriva ministrului Sănătății, criticând modul în care acesta a gestionat problema și comunicarea cu pacienții.
În acest context tensionat, Gabriel Diaconu își reafirmă poziția și susține că obligația medicilor este să ofere explicații corecte, chiar și atunci când acestea provoacă reacții ostile.
„Eu NU am mințit. Mi-am făcut, și îmi fac, profesia de medic cum cred și pot eu mai bine. Și îmi folosesc platforma de vizibilitate cât consider eu că mai merită”, precizează psihiatrul.
La finalul mesajului, medicul insistă că principala sa preocupare rămâne relația cu pacienții și responsabilitatea față de aceștia.
„Îmi pasă de pacienții mei, și nu sunt puțini. Îmi pasă de lumea lor, pentru că mi-au dat încrederea să-i ajut, să-i tratez și să le fiu alături. Și am să continui să fac asta cât timp mă lasă”, încheie Gabriel Diaconu.