România ar putea rezilia contractul de peste 400 de milioane $ pentru achiziția de drone britanice. Anunțul a fost făcut de Radu Miruță, după ce Gândul a dezvăluit despre ancheta desfășurată în Regatul Unit

Un contract strategic semnat de Ministerul Apărării din România cu Elbit Systems, în valoare de peste 400 de milioane de dolari, pentru achiziția a șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X, este foarte aproape de a fi reziliat, anunță Radu Miruță. Întrebat de Gândul ce se întâmplă cu acest acord, ministrul Apărării a transmis că dronele ar fi trebuit să ajungă în România în 2025, însă, având în vedere întârzierea, Ministerul Apărării are varianta de a rezilia contractul.

România a comandat aceste sisteme în decembrie 2022, printr-un contract-cadru de 411 milioane de dolari. Prima comandă, în valoare de 180 de milioane de dolari, a fost plasată în iunie 2023. Ulterior, Elbit Systems a anunțat că livrările vor fi întârziate din cauza războiului din Gaza, ceea ce explică, cel puțin parțial, blocajul actual.

Ministerul Apărării analizează varianta rezilierii contractului de peste 400 de milioane de dolari pentru achiziția de drone

Întrebat de Gândul ce penalități are de achitat compania, Radu Miruță a anunțat că sancțiunile pe care Elbit Systems trebuie să le achite însumează până în acest moment 60 de milioane de euro, însă suma aceasta crește în fiecare zi.

„Legea spune foarte clar ce se întâmplă în astfel de situații: este un contract încheiat în 2023, cu livrare în vara anului 2025. Compania a făcut solicitări de forță majoră, având în vedere incidentele militare care s-au desfășurat în țara unde compania aceasta este înființată.

Legea specifică foarte clar dacă sunt îndeplinite aceste condiții pentru acordarea forței majore sau nu. Au fost 3 solicitări: primele două au însumat trei sau patru luni și s-au acordat aceste condiții de forță majoră, îndeplinindu-se condițiile legale. A mai venit o altă solicitare de 6 luni pentru forță majoră, pe care Ministerul Apărării a respins-o.

Așadar, până astăzi, penalitățile pe care această companie trebuie să le plătească Ministerului Apărării sunt undeva la 60 de milioane de euro și cresc în fiecare zi”, a anunțat Miruță.

Radu Miruță: ”Analizez în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract”

Radu Miruță a punctat că România are posibilitatea legală de a rezilia acest contract, variantă pe care Ministerul Apărării o analizează în acest moment. Miruță nu a putut da detalii exacte cu privire la ce se va întâmpla cu banii pe care țara noastră i-a plătit deja în schimbul dronelor.

„Analizez în cadrul ministerului dacă nu cumva vrem să reziliem acest contract. Avem posibilitatea asta legală. Sunt niște dispozitive cu caracteristici tehnice care, dacă sunt primite la câțiva ani mai târziu, nu mai sunt de actualitate. Noi am comandat niște drone cu anumite caracteristici care să vină în 2025; dacă ele vin mult mai târziu, s-ar putea să spunem că ele nu mai sunt de interes să le primim.

(N.r. Ministerul a plătit ceva?) Dacă a plătit? Da, eu știu că au plătit. Partea română aplică penalități — asta e tot ce poate să facă. (N.r. Ce se va întâmpla cu banii dacă se va rezilia acest contract?) Ce scrie în contract. (N.r. Și ce scrie?) Nu știu să vă spun care sunt aceste detalii.

(N.r. De ce doar Parlamentul britanic s-a sesizat în acest contract și nu partea română?) Păi partea română aplică penalități. Ministerul României asta face cu toate contractele”, a declarat Radu Miruță.

Dronele Watchkeeper X pentru România, blocate în Israel

O posibilă explicație pentru întârziere vizează două licențe de export acordate companiei Thales, în valoare totală de 120,1 milioane de lire sterline. Acestea ar fi fost destinate unor sisteme radar integrate în dronele Watchkeeper X, livrate inițial către Israel pentru a fi ulterior reexportate către România.

Cu toate acestea, contractul cu România nu a fost dus la bun sfârșit, iar componentele par să fi rămas în Israel.

Datele oficiale arată că, în 2024, guvernul britanic a emis licențe de export de echipamente militare către Israel în valoare de 142 de milioane de lire sterline, cea mai mare sumă din 2017. O mare parte din această valoare provine din două licențe majore pentru radare militare, acordate în noiembrie aceluiași an către Thales.

Guvernul britanic a precizat ulterior că aceste licențe făceau parte dintr-un program destinat unui client final din NATO, fără a dezvălui însă identitatea acestuia. Analiza țărilor eligibile indică faptul că România este cel mai probabil beneficiar.

AUTORUL RECOMANDĂ