Contractul de 400 de milioane de dolari pentru drone Watchkeeper X destinate României a generat rumoare în parlamentul britanic, după ce programul celor 21 de drone pare că se află într-un blocaj major fără explicații clare.
Un contract strategic semnat de Ministerul Apărării din România cu Elbit Systems, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, pentru achiziția a șapte sisteme de drone tactice Watchkeeper X, se confruntă cu întârzieri semnificative. Deși primele livrări erau așteptate în perioada următoare, programul pare blocat, iar explicațiile vin în urma unei anchete din Marea Britanie.
Situația a ajuns în atenția autorităților de la Londra, după ce deputatul Steve Witherden a solicitat clarificări Secretarului pentru Afaceri și Comerț, în urma unor dezvăluiri făcute de organizațiile Declassified UK și CAAT.
O posibilă explicație pentru întârziere vizează două licențe de export acordate companiei Thales, în valoare totală de 120,1 milioane de lire sterline. Acestea ar fi fost destinate unor sisteme radar integrate în dronele Watchkeeper X, livrate inițial către Israel pentru a fi ulterior reexportate către România.
Cu toate acestea, contractul cu România nu a fost dus la bun sfârșit, iar componentele par să fi rămas în Israel.
Datele oficiale arată că, în 2024, guvernul britanic a emis licențe de export de echipamente militare către Israel în valoare de 142 de milioane de lire sterline, cea mai mare sumă din 2017. O mare parte din această valoare provine din două licențe majore pentru radare militare, acordate în noiembrie aceluiași an către Thales.
Guvernul britanic a precizat ulterior că aceste licențe făceau parte dintr-un program destinat unui client final din NATO, fără a dezvălui însă identitatea acestuia. Analiza țărilor eligibile indică faptul că România este cel mai probabil beneficiar.
Dronele Watchkeeper sunt produse pentru armata britanică de compania UTacS, un joint-venture între Thales UK și Elbit Systems. Varianta Watchkeeper X, destinată exportului, se bazează pe drona Hermes 450, utilizată intens de armata israeliană.
România a comandat aceste sisteme în decembrie 2022, printr-un contract-cadru de 411 milioane de dolari. Prima comandă, în valoare de 180 de milioane de dolari, a fost plasată în iunie 2023. Ulterior, Elbit Systems a anunțat că livrările vor fi întârziate din cauza războiului din Gaza, ceea ce explică, cel puțin parțial, blocajul actual.
Autorii anchetei susțin că exporturile de echipamente militare către Israel, chiar și pentru programe de reexport, contribuie indirect la susținerea industriei de apărare israeliene și la dezvoltarea tehnologiilor utilizate în conflictele din regiune. Organizația CAAT cere, în acest context, un embargo complet asupra armelor destinate Israelului.
Proiectul prevedea și un transfer important de tehnologie către România, inclusiv producția unor componente și asamblarea finală pe plan local. Întârzierea livrărilor afectează însă și acest obiectiv strategic, esențial pentru dezvoltarea industriei de apărare din România.