USR cere adoptarea proiectului care reduce diurnele magistraților la nivelul funcționarilor, luni, în Senat
USR cere partidelor parlamentare să voteze luni, în Senat, un proiect de lege care schimbă modul în care sunt acordate diurnele pentru magistrați. Miza este una sensibilă: bani, influență și modul în care se ocupă funcțiile importante din sistemul de justiție.
Inițiativa legislativă, depusă în decembrie 2025 de deputații Alin Stoica, Oana Murariu, Stelian Ion și Alexandru Dimitriu, propune modificarea OUG 27/2006. Concret, diurna nu ar mai fi calculată ca procent din salariu, ci ar deveni o sumă fixă, similară cu cea acordată funcționarilor publici.
În prezent, mecanismul este simplu, dar cu efecte mari: magistrații primesc 2% din indemnizația brută pentru fiecare zi de delegare sau detașare. Pe hârtie pare puțin. În practică, suma poate ajunge la echivalentul a aproape 40% din salariul lunar.
„Hai să o punem în context. 2% pe zi din salariul lunar înseamnă, de fapt, 40% pe lună”, explică deputatul Alin Stoica.
„Morcov și băț” în sistem
USR susține că această formă de plată nu este doar un beneficiu financiar, ci un instrument de control în interiorul sistemului.
Potrivit lui Stoica, diurna mare funcționează ca un stimulent pentru ca magistrații să accepte delegări și detașări, adesea în funcții cheie. În același timp, pierderea acestor beneficii descurajează revenirea pe posturile de bază.
Deputatul descrie mecanismul în termeni mai puțin obișnuiți: un „morcov” pentru a atrage și un „băț” pentru a menține dependența.
În plus, el spune că acest sistem influențează modul în care sunt ocupate pozițiile de conducere. Mai mult de jumătate dintre magistrații aflați în astfel de funcții sunt numiți prin delegare sau detașare, nu prin concurs, susține acesta.
Critici legate de echitate
Un alt argument invocat de USR ține de diferențele dintre magistrați.
Cei care beneficiază de delegări și detașări ajung să câștige semnificativ mai mult decât colegii lor care au aceleași atribuții, dar nu au acces la aceste poziții. Diferența poate ajunge, potrivit inițiatorilor, la aproximativ 40% din venit.
Stoica afirmă că acest dezechilibru afectează motivația din sistem și creează o ierarhie informală, bazată nu pe performanță, ci pe accesul la anumite funcții sau cercuri de influență.
În declarațiile sale, deputatul merge mai departe și vorbește despre un fenomen pe care îl numește „delegatocrație”, sugerând că acest mecanism a ajuns să influențeze inclusiv actul de justiție.
Ce se schimbă, concret
Proiectul propune o soluție simplă: diurna să fie o sumă fixă, identică sau apropiată de cea acordată funcționarilor publici. Asta ar elimina variațiile mari generate de salariile diferite ale magistraților.
Susținătorii proiectului spun că astfel ar dispărea stimulentele financiare care, în opinia lor, distorsionează sistemul. Criticii ar putea argumenta însă că astfel de beneficii sunt necesare pentru a acoperi disconfortul delegărilor și pentru a asigura funcționarea instituțiilor.
Proiectul ajunge luni în Senat, care este for decizional în acest caz. Votul va arăta dacă există voință politică pentru schimbarea unui mecanism care funcționează de ani de zile și care, deși tehnic, are implicații directe asupra modului în care funcționează justiția în România.
RECOMANDAREA AUTORULUI