Admiratorul lui Hitler, invitat de președintele Trump la Casa Albă

Cei doi președinți au purtat aseară (ora Manilei) o conversație „foarte prietenească” – asta citim în comunicatul oficial al Casei Albe – abordând subiecte de fierbinți, cum ar fi „îngrijorările ASEAN (Asociația Națiunilor din Asia de Sud-Est, a cărei conferință a avut loc la sfârșitul acestei săptămâni, n.m.) privind securitatea regională, inclusiv amenințarea pe care o reprezintă Coreea de Nord”.

Președintele Rodrigo Duterte, care a condus lucările ASEAN, s-a întrecut pe sine în a acoperi principala îngrijorare a participanților – manevrele Beijingului din Marea Chinei de Sud, armamentul cu care și-a dotat insulele artificiale din arhipelagul Spratly, unde au vechi dispute teritoriale nu doar cu Filipinele, ci și cu Malaezia, Taiwan, Brunei, Vietnam.

De când a preluat mandatul de președinte, în vara anului trecut, Duterte a balansat între Rusia și China, decizându-se finalmente pentru China, în speranța unor investiții uriașe. Această poziționare strategică i-a făcut pe analiști să vorbească tot mai apăsat despre „cambodgizarea Filipinelor” – politică total opusă celei a fostului președinte, Benigno Aquino III.

MARIUS TUCĂ SHOW Dan Dungaciu: „Guvernul Bolojan începe să conducă prin ordonanțe sau alte forme care n-au nicio legătură cu democrația”

23:30

CONTROVERSĂ Consilierul și fanul premierului Bolojan, influencerul Iancu Guda, propune o măsură radicală în lupta cu corupția: executarea averilor prin sechestru până la rude de gradul 3 până se lămurește traseul banilor

23:05

Cât privește Coreea de Nord, aceasta ceruse – prin vocea ministrului său de Externe – protecția ASEAN, încă din 23 martie, motivând că că SUA sunt pe punctul de a declanșa un „holocaust nuclear”.  I s-a răspuns de la Manila mai dur decât s-ar fi așteptat: „Acțiunile Coreei de Nord au dus la o escaladare a tensiunilor, care poate afecta pacea și stabilitatea întregii regiuni”.

Duterte e un personaj instabil și sanguinar. Sub stindardul luptei contra drogurilor a făcut mii de victime, cu care apoi s-a lăudat, comparându-se cu modelul său, Hitler: „Hitler a masacrat  trei milioane de evrei. Acum, avem trei milioane de drogați… Aș fi fericit să-i sacrific”. De altfel, ars politica lui declarată e „Germania, cel puțin, l-a avut pe Hitler. Filipine nu”.

Slobod la gură, a înjurat Uniunea Europeană, care îl admonesta pentru nerespectarea drepturilor omului, l-a înjurat pe Papă, fiindcă se oprise circulația la vizita sa apostolică din 2015 (pe atunci, Rodrigo Duterte era primar de Davao, unde și-a lăsat moștenitoare fiica), l-a făcut pe președintele Obama „pui de cățea” doar fiindcă și-a permis să-i critice politica scelerată.

Acum, președintele Trump îl invită la Casa Albă. De ce? Politica Statelor Unite în Filipine fusese perfect rezumată de Robert D. Kaplan: „Ideea era de a le oferi Filipinelor suficientă greutate  politică și militară, ca țara să nu ajungă să fie pentru China (…) precum Etiopia în 1936 pentru Italia – numai bună de violat”.