Mihai Găinușă
02.11.2018
Puterea Gândului

Cu mască și fara mască

Cu mască și fara mască
Erau acoperiți cu grijă de zâmbetul SFIOS și mustața de OM SERIOS. Lupul cel bătrân își arată COLȚII. Mihai Găinușă descrie SPAIMA telespectatorilor când Liviu Dragnea s-a repezit în stolul de jurnaliste

Președintele Camerei Deputaților s-a repezit în stolul de jurnaliste, precum lupul care sufla în casa de paie a purcelușilor. Scuze, pentru asociația de idei, în plină criză tristă pesedistă porcină.

Dragnea s-a răstit la o jurnalistă, care a avut proasta idee – dar eu cred că foarte bună – de a-l întreba despre dedicațiile nemuzicale pe care Erdogan de România le tot face pe legile justiției.

„Ce aveti cu mine?” a urlat omul, cu ochii injectați și cu o ură pe care rar ne e dat s-o vedem la un politician uns cu toate alifiile. Nu ce a spus e important, niciodată nu e important decât pentru publicul specific, zece la un steag, o sută la o lozincă, toți la patru mititei cu muștar.

Că a cerut un decret să fie împușcat de haștagi sau de Iohannis, asta e o chestie delicată, pentru nostalgicii care se pregătesc să-l comemoreze pe celălalt țăran, mitraliat de actualul șef de onoare al PSD.

Că se crede un Ceaușescu, e treaba lupului cel rău. Măcar ăla a făcut ceva: industrie, agricultură, metrou,  canal, blocuri și locuri de muncă. Ceaușescul de Teleorman a făcut și el, dar pe persoană fizică. Nu a lui, a băiatului cu fermă de porci și echipă de fotbal. Nimeni, în afară de cei 4 asasini plătiți de Soros, cazați la Athenee Palace și care au avut mustrări de conștiință, nu vrea să-i ia maul bătrânului lup. Lumea își dorește doar să răspundă penal pentru capetele de acuzare. Că el se crede nevinovat, asta iar e treaba lui. Și, în general, a tuturor infractorilor care nu recunosc nimic, soarta e de vină, destinul potrivnic, karma negativă, dușmanii mulți și nici usturoi n-au mâncat, deci n-au nevoie de apă de gură.

Lătratul agresiv la jurnaliști pe holurile junglei parlamentare dovedește, în sfârșit, cam câți bani dă lupul cel știrb pe mielușeii purtători de microfoane. În mijlocul turmei de colegi, că și eu am făcut greșeala să fac jurnalism, dihania și-a arătat colții, prin cameră, direct la electorat. Eu aș difuza în buclă, repetitiv, mârâitul furios al lui Dragnea, care crede că jurnaliștii au ce au cu el. Să-i explice cineva că ei doar transmit vorbele starurilor politice, în general promisiuni deșarte și nesimțite, cu care păcălesc electoratul, în timp ce-și văd de afacerile cu banul public.

Nu pe jurnaliști i-a speriat Dragnea ieri. Ci pe telespectatorii care au înmărmurit văzându-i colții, de obicei acoperiți cu grijă de zâmbetul sfios și de mustața de om serios.

Cineva trebuia să-i răspundă că nu! Nu are nimeni ceva cu el, ci el are ceva cu țara asta. Că nu securiștii l-au judecat și i-au dat condamnare cu suspendare, ci judecătorii. Pe baza unor probe.

În „Închisoarea îngerilor”, film clasic fascinant, personajul deținutului Morgan Freeman merge din când în când la audierea comisiei pentru eliberare condiționată. Unde știe clar că oamenii nu-l vor elibera, așa că nu dă doi bani pe audiere. Iar când, în sfârșit, vorbește cinstit, din inimă, este eliberat.

Poate că ar trebui ca toți cei care denigrează sistemul judiciar, care i-a lăsat, totuși, în libertate, ar trebui chemați înapoi la comisie. Să explice cum înjură ei judecătorii și cum sunt nevinovați.

Poate ar fi mai multe condamnări.

Deși nu știu de ce, am impresia că data viitoare nu mai ține cu milogeala mieroasă, lupule.

 

×
Inchide