Dezvrăjirea lui Donald J. Trump

În dimineața zilei de 22 mai, la ora 11, Air Force One va ateriza din Arabia Saudită pe aeroportul Ben Gurion din Tel Aviv, iar pe 23 mai. la ora 13, va decola spre întâlnirea cu Papa.

Nu se poate ocoli faptul că fostul președinte Barack Obama –  care și-a început vizitele internaționale încă din prima lună a șederii la Casa Albă – a acolit ostentativ Israelul până la începutul celui de-al doilea mandat, în martie 2013. În Arabia Saudită, în schimb, și în Egipt, a ajuns încă din iunie 2009 (la Cairo a rostit celebrul discurs „Un nou început”), iar la Vatican – la câteva zile distanță (Papă era atunci Benedict al XVI-lea).

Israelul este încă un stat militarizat, a cărui armată se bazează pe sistemul rezerviștilor. „Un civil nu e altceva decât un militar aflat în permisie” e calamburul care circulă. Niciodată de la crearea sa statul Israel n-a primit mai mult ajutor din partea Statelor Unite ca astăzi (măcar și pentru asta ar putea să atenueze  din aversiunea față de Obama).

EXTERNE Cum a reacționat o bătrână din Germania când a aflat că românii sparg seminte: „Ce bine…”

19:13

EXTERNE O lovitură de stat a avut loc în Benin, dar garda prezidențială a reluat controlul după câteva ore. Din 2020, în Africa au avut loc mai multe puciuri

19:07

Donald J. Trump coboară (la propriu, din avion, fiindcă altfel termenul pentru cei care se îndreptă spre Ierusalim e aliyah, „a urca”)  pe Pământul Făgăduinței într-un an jubiliar – o jumătate de secol de la reîntregirea Ierusalimului. (E vorba despre Războiul de Șase Zile, din iunie 1967, în urma căruia Israelul a cucerit teritorii ale Iordaniei, Siriei și Egiptului, anexând Ierusalimul de Est). Acesta e motivul pentru care o serie de surse au răspândit informația că președintele Americii va anunța pe 22 mai mutarea ambasadei la Ierusalim – promisiune făcută în campanile și imediat după instalarea la Casa Albă, dar amânată precaut, fiindcă Administrația Trump nu are nici un interes să stârnească mânia sunniților, tocmai acum când dorește să-i unească în jurul obiectivului comun numit „contraterorismul” și a dușmanului comun numit „Iran”.

Nici zvonul că s-ar putea ca Donald J. Trump să țină un discurs fulminant nu altundeva decât la Masada (cuvântul înseamnă chiar „fortăreață”) nu e foarte de luat în seamă. S-o fi găsit, totuși, cineva să-i atragă atenția, dacă a dorit cumva s-o facă (desigur, nu trimisul special Greenblatt, nici ambasadorul Friedman, nici ginerele-consilier) că Masada e un puternic simbol al sionismului.

Pe 23 mai, președintele Statelor Unite va ajunge și la Betlehem, în Cisiordania, unde se va întâlni din nou cu Mahmud Abas (care i-a fost oaspete în urmă cu câteva zile).

Cât despre nădejdea că va pune măcar prima piatră a păcii, Donald Trump, măcar acum, aflat la fața locului, va fi nevoit să se dezobișnuiască să mai creadă în miracole politice. Cu puțin noroc, dezvrăjirea sa totală se va petrece când va reuși, în sfârșit, să aștearnă un proiect.