Întoarcerea în Al-Aqsa: o victorie palestiniană care nu va rămâne nepedepsită

Redactor:
Lelia Munteanu
Întoarcerea în Al-Aqsa: o victorie palestiniană care nu va rămâne nepedepsită
Astăzi, la ora 13, pentru prima oară din 14 iulie când a izbucnit conflictul, credincioșii au reintrat în moscheea Al-Aqsa ("Cea Îndepărtată") din Ierusalim.

Dimineață încă declarațiile liderilor musulmani erau contradictorii cu privire la faptul dacă vor continua sau nu rugăciunile în stradă, chiar dacă Guvernul de la Ierusalim cedase tuturor revendicărilor. Canalul 2 israelian a numit concesiile făcute de premierul Netanyahu, după inițiativa cu detectoarele de metale care a inflamat musulmanii de pretutindeni, „capitulare”. Verbul a fost folosit într-un sondaj de opinie al postului: „A însemnat o capitulare retragerea detectoarelor de metale?”. Telespectatorii au răspuns în proporție de 77 la sută „da”. Cât privește modul în care premierul a gestionat criza, numai 23 la sută au fost de părere că a procedat înțelept.

Cel care a dat semnalul că musulmanii pot intra, în sfârșit, în Al-Aqsa a fost liderul palestinian din Cisiordania, Mahmud Abbas, prin vocea celui pe care l-a instalat în 2006 ca Mare  Muftiu al Ierusalimului, Muhammad Ahmad Hussein. În jurul orei 11, Marele Muftiu a anunțat încetarea boicotului, după ce, cu puțin înainte, purtătorul de cuvânt al poliției israeliene declarase că toate cerințele credincioșilor au fost îndeplinite, folosind numele arab al Muntelui Templului. Muhammad Ahmad Hussein (pe care premierul Netanyahu l-a comparat nu o dată, din cauza declarațiilor deșănțate, cu predecesorul său din secolul trecut, Haj Amin al-Husseini, care făcuse un pact cu Hitler) a chemat credincioșii în moschee pentru a celebra „victoria” palestinienilor asupra Israelului. O „victorie” care – nu e greu de anticipat – îi va costa scump. (Ieri, Parlamentul israelian, a dezbătut un proiect de lege conform căruia înstrăinarea oricărei părți din Ierusalim va trebui votată în Knesset cu o majoritate de două treimi. În consecință, orice negociere de pace care ar lua în calcul soluția a două state va deveni de nerealizat).     

Rugăciunea de prânz din Al-Aqsa a fost relativ liniștită, exceptând câteva ciocniri cu forțele de ordine; important e cum va decurge mâine, în zi de sărbătoare.

Mahmud Abbas e conștient că nu mai putea întinde coarda, fără să piardă susținere.  Arabia Saudită și Egiptul se află de ceva vreme în altă ecuație geopolitică și nu au nici un interes să susțină o eventuală Intifadă. Nu, fiindcă – așa cum se comentează pe rețelele de socializare – atât regele Salman, cât și președintele Al-Sisi percep criza de pe Esplanada Moscheilor ca întreținută de Hamas, Hizballah și emiratul Qatar, adică de prietenii Iranului, marele lor dușman.

Litigiul iordaniano-israelian legat de împușcarea celor doi civili de un soldat din garda ambasadei israeliene de la  Amman, e deschis în continuare, iar  astăzi, într-o conferință de presă, regele Abdullah al II-lea, presat de opinia publică, a declarat: „Prim ministrul israelian trebuie să-și asume răspunderea și să întreprindă măsurile legale care includ urmărirea penală a trăgătorului și atingerea dreptății, nu  manipulând politic situația (…). Comportamentul premierului a fost provocator, complet inacceptabil, exasperându-ne și alimentând extremismul în regiune”.

În calitate de custode al Esplanadei Moscheilor și partener strategic al Statelor Unite, Iordania se află în aceste zile în poziția cea mai ingrată.  
 

Inchide