Linia fierbinte a ministrului Stroe

„O persoană de sex feminin sau nu poate pune mâna pe telefon imediat, în clipa următoare faptei, și să semnaleze (…) Dacă o doamnă, într-o zi, observă că șeful ei a început să se uite altfel la ea…” (Ministrul Internelor)

– Alo! Aici e Stroe!
– Am o mare satisfacție, domnu’ ministru….
– Pentru asta, doamnă polițist, avem altă linie. Vă rog să notati…
– Nu, nu! M-ați înțeles greșit. Abia acum am o satisfacție, că vorbesc cu dumneavoastră… Deci: să trăiți! Raportez că asupra mea s-a comis o tentativă de viol în grup organizat.
– Concret!
– Concret. Iată faptele: pe data de 31 octombrie, anul trecut 2012, eram la birou. Mai exact la gheișeu.
– Care ghișeu?
– Respectiv acela unde întreținem relații cu publicul, de la 9 la 14. Raportez că unii dintre cetățeni sunt de-a dreptul perverși, aceștia închipuindu-și că, dacă sunt îmbrăcată în uniformă, o să le pun și cătușele…
– Hm.
– Declar, susțin și relatez: tocmai întocmeam un document de stare civilă, când, deodată…
– De ce v-ați oprit?
– De emoție. Mă iertați. Când, deodată…
– De ce v-ați oprit din nou?
– … deodată, în spatele meu, am simțit…
– Relatați cursiv. Nu omiteți nici un amănunt.
– … în spatele meu, am simțit o…
– O?!
– … am simțit o… un…
– O sau un?
– O adiere ca un curent. Se deschisese ușa. În acel moment, în birou au pătruns…
– Unde au pătruns?
– În biroul în care mă aflam. Au pătruns niște colegi…
– Câți?
– Toți, deoarece – după restructurările din 2010 – au rămas în număr de 4. Aceștia au început prin a mă agresa verbal.
– V-au făcut avansuri?
– În ce sens?
– În sensul acesta.
– Oarecum. După care…
– ?
– După care, s-au năpustit asupra mea…
– Și…?
– … asupra mea, sub privirile îngrozite ale cetățeanului bibliofil, care aștepta la ghișeu să-i eliberez cartea de identitate.
– Cred și eu că cetățeanul a fost șocat!
– Deloc. Tinând cont de aspectul că tocmai dumneavoastră ați atras atenția că în poliție există citez atâta golănie, cetățeanul era prevenit. Se îngrozise însă, deoarece aceștia 4 nu purtau uniforma reglementară, ci – fiind sărbătoarea internațională de halloween – s-au costumat astfel încât să nu-i recunosc, iar cetățeanul să nu cunoască cum că are de-a face cu niște golani și să-și păstreze calmul. Bineînțeles că i-am recunoscut imediat. Dar a fost prea târziu.
– Și…?
– Prea târziu, respectiv că, sub pretextul că intenționează să-mi efectueze o supriză,… permiteți să citez din nou, după cum bine ați afirmat: s-au uitat altfel la mine.
– Cum… altfel?
– Exact cum ați afirmat dumneavoastră în conferința de presă: altfel! Adică se citea în ochii lor încadrarea juridică – Art 217, Alin 1. De la 3 la 10 ani. Cu finalizare.