Cristian Tudor Popescu
08.09.2014
Puterea Gândului

Nu mai alegem între PCR și Securitate

Nu mai alegem între PCR și Securitate
În 2009, în noaptea alegerilor prezidențiale, spuneam că scenariul luptei pentru Cotroceni între Partid și Securitate nu se va mai repeta în 2014, că vom avea atunci prima competiție între politicieni care nu aparțin Sistemului Roșalbastru.

La prima vedere, s-ar părea că așa va fi. Favoriții pentru turul 2, reprezentanți ai principalelor formațiuni politice, V. Ponta și K. Iohannis, nu au fost membri PCR și nici legături cu Securitatea nu s-a demonstrat că ar avea.

În afară de vedere însă, suntem înzestrați și cu auz. Ponta și Iohannis ar fi foarte convingători dacă ar face o campanie mută. Dar ei preferă se deschidă gura și să facă vorbiri.

Iohannis, de pildă, a produs fraza: „Sunt un politruc care vrea să candideze la Președinția României”. Cică a vrut să facă un experiment, ca profesor de fizică, a argumentat după aceea, abracadabrant, ca un elev prost care se crede șmecher, nu ca un profesor. Ca să faci un experiment, trebuie să știi ce substanțe manipulezi. Politruc înseamnă criminal. Era activistul de partid prezent în fiecare unitate a Armatei Roșii care avea grijă de moralul trupei, adică să le dea soldaților vodcă înainte de atac și să-i împuște în cap de la mică distanță pe cei care făceau un pas înapoi.

E ca și cum ai declara că ai omorât niște oameni și pe urmă că ai vrut să vezi ce zice lumea. Și să demonstrezi că PSD te va ataca pe tema asta !?

Prof. Iohannis ne dă astfel un frumos exemplu de logică buimacă.

V. Ponta, la rândul său, ne anunță că: „Vom debăsifica societatea, efectul regimului Băsescu e comparabil cu cel lăsat de naziști în Germania”.

Pentru Cancelarul german Angela Merkel, o asemenea enormitate înseamnă o bătaie de joc la adresa țării sale. A compara Germania anno zero, distrusă din temelii, numărându-și milioanele de germani morți și milioanele de negermani exterminați, întreaga conducere a statului fiind sinucisă sau judecată și spânzurată de aliați, iar nemții priviți ca o nație de creaturi ale iadului, cu România anului 2014 nu vădește doar ignoranța premierului MeTeO.

E vorba de un loc comun al propagandei sovietice. Tocmai a fost folosit de Vladimir Putin: noul Stalin a comparat regimul de la Kiev cu naziștii care au atacat URSS. După Al II-lea Război Mondial, acuza-insultă cel mai des utilizată de sovietici n-a mai fost „burjui” sau „kulak”, ci „nazist” pentru oricine se împotrivea sistemului Secerii și Ciocanului ca instrumente de tortură.

Sunt un critic al lui T. Băsescu de pe vremea când Ponta era ținător de servietă al lui Adrian Năstase. Tocmai de aceea pot să înțeleg exact că asemuirea regimului băsescian cu hitlerismul nu are nicio legătură cu România și cu suferințele ei reale. E vorba de un reziduu radioactiv pe care V. Ponta îl are în sânge și care îi marchează clar apartenența la stânga bolșevică. Regimul „nazist” Băsescu face arc peste timp cu „legionarii cu steaguri verzi” ai lui Ion Iliescu din iunie 1990.

Totuși, nu era greșit ce spuneam în 2009. Într-adevăr, nu vom mai alege între Partidul Comunist Român și Securitate, ci între bolșevismul putinian al lui Ponta și logicăriile lui Iohannis.

Ceea ce înseamnă că avem ce vota și trebuie să mergem la vot. Eu mă duc.

Inchide