Președintele Iohannis față cu armata-fantomă

Dacă – răspunzând la întrebările jurnaliștilor, după declarația comună – președintele François Hollande a dat largi ocoale  sintagmei „armată europeană”, președintele Iohannis a fost mai puțin lisit de nuanțe: „România este de acord și sprijină această inițiativă franco-germană în domeniul apărării comune. Este clar că avem nevoie de o mai bună coordonare, avem nevoie de o mai bună dotare și avem nevoie de o revigorare în continuare a industriei de apărare în Europa. România este conștientă de aceste lucruri și pregătită să participe. În același fel, cred că este bine să spunem că nu dorim să dezvoltăm o inițiativă care înlocuiește formatul NATO, ci dorim o inițiativă care vine în completarea și lucrează împreună cu formatul NATO, lucru care, cu siguranță, va duce la o îmbunătățire netă și pentru termen foarte lung a capacității Uniunii Europene de a se apăra și de a interveni în zone de criză”.
Mult zice duios președintele nostru. Nu cred însă că gâdilă în mod plăcut și urechile partenerului strategic Statelor Unite.

La începutul lui martie, euforicul președinte al Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a redeschis subiectul – într-un interviu acordat presei germane. În ultima vreme, e din ce în ce mai convins că „o armată e europenilor ar transmite Rusiei că suntem deciși cu privire la apărarea valorilor Uniunii Europene”. Bine spus – dar care valori? Cei 27 rămași ar trebui să se pună întâi de acord asupra valorilor. După Brexit, guvernul cancelarului Merkel a dat publicității un soi de proiect care, pus sub semnul îmbunătățirii securității interne și externe a Europei.   

CONTROVERSĂ Ziua și demisia pe Downing Street. Directorul de comunicare al premierului britanic, Kier Starmer, a demisionat după doar 5 luni în funcție

13:47

AUTO În ce condiții îți poți scurta perioada de suspendare a permisului auto. Ce trebuie să facă șoferii care vor să conducă mai repede

13:28

După Brexit spun, fiindcă Marea Britanie s-a opus din răsputeri, blocând mereu orice inițiativă de creare a unei armate UE. Argumentul stă și astăzi în picioare: un astfel de demers ar submina Organizația Tratatului Atlanticului de Nord. O armată a UE n-ar putea să se poziționeze decât ca rival al NATO. Teza complementarității, pe care o vehiculează și președintele României, e lipsită de realism. În prezent și în viitorul previzibil, NATO este și va rămâne unica garanție de securitate, cel mai important furnizor de descurajare strategică, iar umbrela nucleară furnizată de Statele Unite este singura care poate oferi protecție Europei.

O armată europeană, într-o Uniune pândită de pericolul dezbinării, unde multe dintre state nu-și pot repsecta încă angajamentele minimale de înzestrare militară (e și cazul României) n-ar fi decât o armată-fantomă, fără altă nobilă misiune decât aceea de a apăra birocrații de la Bruxelles.

Ambițiile gaulliste ale președintelui Franței și proiectele militariste ale cancelarului Merkel nu sună deloc bine la Washington. Nemaivorbind despre faptul că ar fi o cheltuială inutilă, o risipă de fonduri și energii. Comanda nu va putea fi împărțită – cum și-ar dori Germania, spre deliciul Rusiei. Aceasta va ramane tot la Cartierul General NATO și la Pentagon.  

O armată UE nu e decât o periculoasă tautologie.  

În ce o privește, țara noastră ar trebui să se concentreze asupra prezentului imediat: creșterea decentă a bugetului Apărării și articolul 5 al Tratatului NATO.