Primul mort în cruciadă: referendumul

După ce a invocat 4 morți la apelul de seară, adică pe numiții Platon, Aristotel, Newton și Einstein, ca să creeze o diversiune de protecție a premierului Ponta în scandalul plagiatului fără să aibă sentimentul ridicolului uriaș în care se afunda, iată că Ioan Rus și-a redescoperit demnitatea.

O demnitate de week-end, căci vineri dl Rus anunța, cu seriozitatea sa de actor șomer,  declanșarea cruciadei, adică o recoltă cât mai mare de cruci per pagină în listele electorale.

Până luni dimineață însă, de la 4 morți, fie ei și iluștri, până la depășirea planului de 1.300.000  i s-a părut cam mult ministrului Rus.

CONTROVERSĂDonald Trump, în postura de președinte lipsit de putere la Summitul APEC cu Putin și Xi. Ce alt fost președinte al SUA a mai avut o experiență similară după ce propriul partid a pierdut controlul asupra Congresului

00:05

DECESAngèle Metzger s-a stins din viață la doar 27 de ani. Actrița a fost găsit decedată lângă o parcare subterană

23:41

Dacă e să judecăm pornind de la principiul lui Rus „Trebuie să separăm bărbații de curve”,   comportarea d-sale e asemănătoare celei a unei doamne cu calificarea de mai sus, care, după ce a intrat în bordel și i s-a repartizat o cameră, declară cu indignare: „Vai, dar eu nu pot să fac așa ceva!”

Iar sponsorul său unic, cel care l-a impus în ciuda PSD în guvern, premierul Ponta,  o recepționează în plex.

În ce privește miza acestor noi „lovituri de teatru” în tărășenia referendumului, subsemnatul nu cred că această miză mai există.

După ce am văzut justificările Curții Constituționale pentru amânarea cu o lună a deciziei de invalidare sau nu a referendumului, în care nu se ține seama de niciun principiu moral, democratic, de spirit al legii, se reduce totul la o actualizare superficială de liste electorale, orice verdict ar da CCR pe 31 august  va fi inutil, chiar nociv, pentru că nu mai poate limpezi nimic.

E prea mare șirul de forțări,  tertipuri, tripotaje  grosolane, amenințări utilizate de ambele tabere politice încăierate, șir care e departe de a se opri, pentru ca în final să nu recădem în aceeași tensiune murdară de dinainte de referendum, ba chiar cu câteva trepte de mizerie și ură mai sus.

Am ajuns în situația de a nu mai ființa pe teritoriul României nicio autoritate morală  și profesională,  nici la Cotroceni, nici la sediul de campanie al lui Băsescu, nici la Palatul Victoria, Parlament sau Curtea Constituțională.

Nu avem nici măcar un Patriarh creditabil, la care să apelăm în ultimă instanță, ca în anii `30.

Singura predicție de analiză politică ce se mai poate face în legătură cu România este Dumnezeu cu mila.

PS

Andrei Marga scos de la Externe, Corlățean pus în locul lui, întrebarea e simplă: de ce a mai fost numit dl Marga acum 3 luni?

De ce este adusă la ministerul Justiției o doamnă magistrat, Mona Pivniceru, care,  dincolo de competență, este o militantă politică activă, celebră prin ciocnirile cu T. Băsescu? Ca răspuns la amenințările cu tribunalul și pușcăria adresate capilor USL de către suspendatul Băsescu? Ca semnal pentru războiul total?

Oare ce speranțe se pun în versatul Radu Stroe, trecut prin toate ciururile și dârmoanele, ca nou ministru al Administrației, adică al pieptănării listelor electorale? 

Scriam la învestirea  primului cabinet Ponta un editorial cu titlul: „Cel mai bun guvern Ponta„, căci următoarele guverne Ponta vor fi din ce în ce mai rele. Și până în noiembrie mai e un veac.