• Publicat:
  • Actualizat:
Puterea Gândului

Un al doilea Israel în nordul Irakului?

Un al doilea Israel în nordul Irakului?
Consiliul de Securitate al ONU s-a pronunțat aseară împotriva referendumului pentru independența regiunii semiautonome Kurdistan, programat pe 25 septembrie.
Motivația acestei poziții este „impactul potențial destabilizator” pe care independența Kurdistanului irakian ar avea-o asupra întregii regiunii, tocmai acum când se desfășoară „operațiuni împotriva grupării Statul Islamic – în care forțele kurde joacă un rol capital” (după Mosul, Rakka e aproape cucerită).
 
Kurzii aspiră de un veac la independență, de când pe ruinele imperiului Otoman, țările colonialiste au ciopârțit Orientul Mijlociu fără alt criteriu decât propriul interes.
 
Referendumul, dacă se va desfășura, nu va duce imediat și obligatoriu la secesiune. E un demers al președintelui  Masud Barzani, uns cu toate alifiile și aflat în funcție din 2005. Urmează, la începutul lui noiembrie, alegeri prezidențiale, iar situația economică, e în marginea dezastrului, deși regiunea Kurdistan a păstrat Kirkuk-ul, bogat în petrol. Intenția lui Barzani – al cărui mandat a expirat din august 2015 și care nu mai e demult popular – este de a se eterniza la putere, iar o idee sfântă precum cea a referendumului îi poate împlini visul.
 
Membrii Consiliul de Securitate au dreptate să se îngrijoreze, măcar fiindcă în zonă există o serie de teritorii în dispută, în afara Kirkuk-ului (care a anunțat că va participa la referendum), cu etnici arabi și o minoritate creștină.
 
Guvernul central de la Bagdad a declarat referendumul neconstituțional încă din 2014, când a fost exprimată această intenție, și a avertizat conducerea de la Erbil că nu va îngădui divizarea Irakului.
 
În afara Israelului, nici un alt stat nu susține referendumul pentru independență, fiecare având propriile calcule geopolitice. Vecinii, de pildă, Turcia (care are cea mai numeroasă populație kurdă din regiune), Siria și Iranul (care a amenințat că își va închide granița, dacă se va declanșa plebiscitul) se tem că referendumul va crea un precedent pentru propria lor populație kurdă.
 
Nu e o surpriză că guvernul de la Ierusalim se situează de partea kurzilor din  Irak (o poziție opusă Statelor Unite). Există o relație istorică discretă îintre israelieni și kurzi, primii fiind avantajați de faptul că prezența kurdă constituie o zonă-tampon cu până de curând inamicii arabi. 
 
Pe 12 septembrie, cabinetul premierului Netanyahu a  transmis un comunicat explicit: „Israelul sprijină eforturile poporului kurd pentru constituirea propriul stat”.
 
Cinci zile mai târziu, pe 17 septembrie, foarte influentul vicepreședinte irakian, Nuri al-Maliki, fost prim ministru și omul iranienilor, i-a declarat ambasadorului american la Bagdad: „Nu vom admite crearea unui al doilea Israel în nordul Irakului”. Al-Maliki și-a explicat strania comparație  argumentând că nu e de acceptat un stat creat pe baze entice sau religioase, ca Israelul în 1948. 
 
Greu de crezut că, sub presiunile internaționale, președintele Masud Barzani va decide anularea sau amânarea referendumului. Pentru el ar echivala cu pierderea puterii.  
Inchide