Un „cap limpede” pentru Cabinetul Ponta

Se pare că juriștii Puterii și-au făcut studiile prin corespondență, iar diploma și-au luat-o precum premierul Victor Ponta doctoratul. Numai astfel se explică faptul că un articol de lege elaborat de aceștia poate încălca chiar și șapte principii și norme. În „Legea superimunității” – amendamentele aduse Codului Penal, în decembrie -, judecătorii constituționali au constatat că articolele prin care demnitarii se scoteau de sub investigațiile de corupție și din sfera conflictului de interese încălcau: statul de drept, egalitatea în drepturi a cetățenilor, obligațiile statului român asumate prin tratatele internaționale, obligația respectării Constituției și a legilor în ceea ce privește claritatea și previzibilitatea normelor, accesul liber la justiție și caracterul general obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. În consecință, au declarat, cu unanimitate de voturi, modificările neconstituționale. Este a doua lege respinsă în mai puțin de o săptămână, precedenta fiind Legea descentralizării, în 10 ianurie.

Abia întors din călătoria privată în Italia, Victor Ponta comenta, cu un zâmbet satisfăcut, că „pedeliștii se bucură ca proștii”, fiindcă nu obiecțiile lor au condus la decizia Curții, aceasta vorbind de neconstituționalitatea intrinsecă a Legii descentralizarii, pe care, în ansamblu ei, a declarat-o neconstituțională. „O să vedem noi ce-i cu intrinsecul și cu extrinsecul ăsta”, a continuat el să glumească de parcă rezolva cuvinte încrucișate și nu discuta despre legea-fanion a guvernării sale, pentru care își asumase răspunderea în Parlament. Ușurința uluitoare cu care dl Ponta trata subiectul ținea mai puțin de cinism și mai mult de ignoranță. Pur și simplu, primul-ministru nu realiza că ar fi fost preferabil ca două-trei articole să fie declarate neconstituționale și exact acelea să fie reparate conform instrucțiunilor, decât legea în esența ei (intrinsec) să fie în dezacord cu Legea fundamentală, încalcând: principiul autonomiei locale, regimul constituțional al proprietății, exigențele de claritate, precizie și predictibilitate ale legii și principiul legalității.

Dacă majoritatea actelor normative emise de Guvernul Ponta sunt la fel de prost întocmite, consecințele aplicării lor pot fi dezastruoase. Iar Executivul care, conform CCR, are lacune până și în înțelegerea modului cum funcționează tratatele a emis sute de hotărâri și ordonanțe, pe care nu le-a verificat nimeni. Ce monștri vor țâșni dintre paginile Monitorului Oficial vom vedea în curând. De aceea, Cabinetul Ponta are nevoie urgentă de un „cap limpede”, adică de un grup de juriști competenți, care să verifice actele normative într-o nouă lectură. Altfel, de râsul predecesorilor, nici măcar potlogăriile nu-i mai ies!