Noua mutare a lui Putin. Kremlinul plănuiește procese în stil ”Nürnberg”: ”Denaturare orwelliană a limbajului postbelic al drepturilor omului”

Publicat: 29 05. 2022, 12:37
Actualizat: 29 05. 2022, 12:38
Vladimir Putin / Foto – Profimedia Images

Încă de pe data de 24 februarie, atunci când a început invazia în Ucraina, Moscova a încercat să ”argumenteze” decizia luată de Vladimir Putin.

De fiecare dată, oficialii ruși au insistat că nu este vorba despre război, că acest demers belicos a fost necesar pentru a ”denazifica” și ”demilitariza” Ucraina lui Zelenski, spunând și că viețile rușilor din Donbas ar fi fost în pericol.

După ce sute de militari ucraineni care au opus rezistență la Azovstal s-au predat armatei ruse, Kremlinul și-ar dori să ”regizeze” procese în stil ”Nürnberg”, contracarând, astfel, acuzațiile de crime de război care sunt aduse militarilor ruși.

Mutarea, practic, ar fi o contrareacție, iar eventualele procese ar deveni un ”show” pus în scenă cu ”talent”.

Procesele de la Nürnberg au fost celebre pentru faptul că, în cadrul lor, au fost inculpați importanți membri ai conducerii politice, militare și economice a Germaniei Naziste. Procesele au avut loc între 1945 și 1949 în orașul Nürnberg din Germania, în Palatul de Justiție. Primul și cel mai cunoscut dintre aceste procese a fost Procesul Principalilor Criminali de Război în fața Tribunalului Militar Internațional (TMI), în care au fost judecați 24 dintre cei mai importanți lideri ai Germaniei naziste, atât capturați cât și în contumacie.

Denis Puşilin: ”Plănuim să organizăm un tribunal internaţional pe teritoriul republicii”

Există, din nefericire, și un precedent pentru astfel de procese-spectacol. În 1943, armata sovietică a condamnat și executat – prin spânzurare – trei germani și un ucrainean la Harkov.

”Plănuim să organizăm un tribunal internaţional pe teritoriul republicii”, a spus Denis Puşilin, liderul unui teritoriu controlat de ruşi din regiunea Doneţk, potrivit adevarul.ro.

Totuși, încă nu este clar dacă Moscova va lua decizia finală de a ”creiona” un astfel de ”spectacol”. În anturajul lui Vladimir Putin există destui adepți ai unei astfel de ipoteze, fiind vorba despre reprezentanți ai Ministerului de Externe condus de Serghei Lavrov, dar și de parlamentari ruși radicali.

De fapt, aceștia sunt chiar cei care consideră că nu ar trebui să existe un schimb de prizonieri între Moscova și Kiev, mai ales după capturarea combinatului Azovstal.

”Operațiunea noastră militară specială își propune să pună capăt expansiunilor neîngrădite și cursului neîngrădit către dominația totală a SUA și a altor state occidentale sub ea pe arena internațională”

Serghei Lavrov, ministrul rus de Externe

O denaturare orwelliană a limbajului postbelic al drepturilor omului

Un analist militar a numit un astfel de eventual ”proces-spectacol” o ”denaturare orwelliană a limbajului postbelic al drepturilor omului”, potrivit sursei citate mai sus.

Concret, Francine Hirsch – profesor de istorie la Universitatea din Wisconsin-Madison şi autoarea cărţii Justiţia sovietică de la Nuremberg: O nouă istorie a Tribunalului Militar Internaţional după Al Doilea Război Mondial – a transmis că totul s-ar concretiza printr-un ”un proces politic al cărui scop este să prezinte o naraţiune specială despre război care să susţină argumentul despre denazificare pe care l-a prezentat Putin, care să susţină afirmaţia sa că Ucraina este condusă de nazişti şi care să susţină afirmaţiile sale că există legături directe între colaboratorii ucraineni din timpul celui de-al Doilea rRăzboi Mondial şi soldaţii ucraineni de astăzi”.

”Cred că va fi folosit pentru a încerca să prezinte ceea ce noi în Occident înţelegem ca o ficţiune, ca şi cum ar fi o realitate”

Francine Hirsch, profesor de istorie la Universitatea din Wisconsin-Madison


Citește și: