Atelierul de Pânză, locul unde bucuria oamenilor este singurul „profit”. „Și dacă schimbi o viață contează, apoi dacă schimbi atâtea!”

Redactor:
Adriana Stanca
Atelierul de Pânză este un proiect al Asociației Viitor Plus. Este o întreprindere socială și unitate protejată.

La parterul unei case vechi, de pe strada Sarmizegestusa, din București, e forfotă. Bâzâitul mașinilor de cusut umple cele trei camere în care câteva persoane lucrează de zor: sacoșe din pânză, genți, penare, portfarduri și rucsaci, toate realizate din bumbac 100% eco sau din bucăți de materiale care, altfel, ar fi ajuns la groapa de gunoi.

Căci, de fapt, acesta este și principiul care a dat naștere Atelierului de Pânză: protejarea mediului și sprijinirea persoanelor cu dizabilități sau care provin din grupuri vulnerabile, prin oferirea de noi locuri de muncă. Pe scurt: dezvoltare durabilă.

Înființat în anul 2009 la inițiativa organizației non-guvernamentale Viitor Plus, proiectul s-a numit la început Sacoșa de Pânză, tocmai pentru că dorea să ofere o alternativă la pungile de plastic. Concret, sacoșe din bumbac 100% netratat, nevopsit și neînălbit, cu etichete din hârtie reciclată.

Ideea aparține celor trei fondatori ai ONG-ului Viitor Plus – Teia Marina Gavrilescu, Teodora Pălărie și Mircea Ilie-, iar de implementare s-a ocupat inițial Iulian Ifrim. Doar șase persoane – dintre care trei cu dizabilități – lucrau la început pentru Sacoșa de Pânză, într-o încăpere de numai câțiva metri pătrați. S-au mutat apoi în incinta uzinelor Faur, pentru ca în cele din urmă să ajungă în spațiul actual.

FOTO: Atelierul de Pânză

FOTO: Atelierul de Pânză

„Dacă vorbim de începuturi, cred că cea mai mare provocare a fost integrarea în program a beneficiarilor, pentru că, în general, oamenii care au diverse probleme au nevoie de o atenție specială„, a povestit Doris Stroiescu, manager de proiect, pentru gândul.

„Asta cred că diferențiază un business social de un business obișnuit. Nu poți cere productivitate unei persoane care are anumite caracteristici, iar rolul nostru acesta este să îi facem chiar și pe acești oameni – care nu neapărat sunt diferiți de noi, ci pur și simplu au o anumită situație într-un anumit moment dat – să poată beneficia de un loc de muncă și de tot ce înseamnă avantajele asociate – asigurări medicale, pensie șamd -, plus faptul că se simt utili că pot oferi familiei un suport. Iar acest lucru e extraordinar!”, a adăugat ea.

Circa 6.000 de dolari, atât a însemnat investiția inițială. Banii au fost obținuți printr-un grant, care a ajutat Atelierul să ia startul.

„Am început cu un grant foarte foarte mic”, își amintește Doris. „Nu pot să vă dau o sumă exactă cât s-a investit până acum…. Nu întotdeauna am «investit» bani, pentru că, practic, ei nu vin din buzunarul cuiva, ci de-a lungul timpului noi am aplicat pentru diverse granturi, așa cum fac majoritatea organizațiile non-guvernamentale în România. De asemenea, am avut parte de susținere, am fost în portofoliul NESsT în ultimii cinci ani. Ei ne-au sprijinit foarte mult pe partea de «know-how», cu suport pe toate componentele dezvoltării afacerii într-un mod sustenabil. Dar, de asemenea, proiectul a fost tot timpul cumva crescut și susținut de Viitor Plus. Pentru că așa s-a dorit: să reușim să dezvoltăm un model economic care să fie scalabil, să poată fi preluat de alte organizații sau de alte entități care și-ar dori să facă lucrul acesta și să ajungă să se autosusțină”, a explicat ea.

„Banii care s-ar putea obține ca profit nu se duc acasă la acționar”

Așadar, la doi ani de la lansare proiectului Sacoșa de Pânză, Viitor Plus a extins proiectul sub denumirea Atelierul de Pânză, care a și devenit SRL. Azi, Atelierul este atât „întreprindere socială”, cât și „unitate protejată”. Are 11 angajați, dintre care patru persoane cu dizabilități care, în cea mai mare parte a timpului, lucrează la domiciliu. Alți trei angajați provin din categorii defavorizate

„Întreprindere socială înseamnă o entitate care desfășoară o activitate economică – deși lucrurile nu sunt foarte clar reglementate în România, pentru că lipsește legea economiei sociale -, dar care are în final un scop social”, a precizat Doris. „În speță, banii care s-ar putea obține ca profit, nu se duc acasă la acționar (95% Viitor Plus, 5% președintele Viitor Plus, n. red), ci sunt reinvestiți spre beneficiul celor care au statutul de beneficiari în proiect. Deci, ce facem noi în Atelier este  să susținem persoanele cu dizabilități sau persoane care aparțin unor alte categorii de persoane cu cerințe speciale„, a adăugat ea.

FOTO: Gândul

În plus, la fel de importantă este și atenția pe care proiectul o acordă protejării mediului înconjurător: „Nu numai că ne străduim să oferim locuri de muncă persoanelor cu probleme, dar facem lucrul acesta într-un mod sustenabil din punct de vedere economic, în așa fel încât să diminuăm impactul asupra mediului înconjurător. Asta înseamnă că facem sacoșe din pânză utilizând doar materiale eco, bumbac 100% netratat, nevopsit, neînălbit, de o anumite calitate, produs în România, în așa fel încât amprenta de dioxid de carbon să fie minimă. Spre exemplu, dacă am importa materialul din China, ar presupune transportul cu vaporul, mare poluator, sau cu avionul și de aceea preferăm să luăm de la o distanță foarte mică, de la producători locali. În final, întregul produs pe care noi îl lucrăm în Atelierul de Pânză e un produs eco”, a continuat Doris Stroiescu.

Cât privește încadrarea Atelierului de Pânză ca „unitate protejată”, managerul de proiect precizează că avizul a venit în urmă cu doi ani, din partea Ministerului Muncii. Deși acest lucru aduce avantaje companiilor care aleg să colaboreze cu Atelierul, puțini sunt cei care cunosc acest lucru.

Unitate protejată este genul de activitate economică în care sunt încadrate într-un procent mai mare de 30% persoane cu dizabilități. Noi suntem o unitate protejată avizată încă din anul 2013„, a explicat Doris.

„Unitățile protejate au statut de SRL. Ca avantaj, conform Legii 448/2006, unitățile protejate pot încheia contracte cu companii care au peste 50 de angajați; aceste companii pot alege în locul virării fondului de handicap pentru stat, achiziția de produse din cadrul unităților protejate. Se fac niște contracte speciale între noi și beneficiari și le livrăm de valoarea fondului de handicap sacoșe din pânză. Din păcate, facilitatea aceasta fiscală nu este suficient de bine cunoscută în România, dar e considerată și a fi greu de implementat: ai nevoie de un contract special, de un acord… Mai mult decât atât, în general, companiile preferă să achiziționeze bunuri de strictă necesitate, și atunci aleg o unitate protejată care le oferă servicii pe partea de furnizare de papetărie sau de apă, cu toate că prin achiziția unei sacoșe de pânză branduite, spre exemplu, pot face o economie importantă la bugetul de marketing, și în final pot considera că banii aceia au fost utilizați în beneficiul și avatajul companiei”, a completat ea.

70.000 de sacoșe de pânză cusute în Atelier

Aproximativ 70.000 de sacoșe din pânză au ieșit până acum din mâinile croitoreselor din Atelier. Nu neapărat numărul acesta îi face însă pe coordonatorii proiectului să se mândrească, ci altul, precizează Doris: „Am făcut noi o socoteală, că dacă în medie am utiliza cam trei pungi de plastic pe săptămână, iar o sacoșă de pânză o păstrăm cel puțin un an de zile, atunci ar însemna că am salvat planeta sau că am scos din consum 11 milioane de pungi de plastic. Acesta este un lucru cu care noi ne mândrim extraordinar de mult!”.

Cei mai mari clienți ai Atelierului de Pânză sunt companiile, care folosesc sacoșele pentru diverse evenimente sau campanii. Sunt însă și numeroase alte persoane care urmăresc noutățile din Atelier și le cumpără cu regularitate.

FOTO: Gândul

„Companiile, în general, achiziționează produsele noastre, pe care ulterior le branduiesc fie prin intermediul nostru, fie prin intermediul altor prestatori de servicii de genul acesta”, a spus Doris Stroiescu.

„Avem sacoșe din pânză cu printurile Atelierului – sunt imprimeurile proprii, dezvoltate în diverse parteneriate cu designeri români. Unele au motive tradiționale românești și sunt extrem de apreciate. Un proiect de genul acesta am avut cu Ioana Corduneanu, de la Semne Cusute; ea ne-a furnizat o parte din aceste imprimeuri, culese de pe ii românești tradiționale și noi am fost foarte încântanți. Clar, cu genul acesta de produse ne adresăm consumatorului final, deci persoanelor fizice. Sunt foarte mulți clienți care ne cunosc, care ne-au cumpărat sacoșele de-a lungul timpului, care ne apreciază și care caută de fiecare dată modele noi. Și vin special să vadă de sacoșe am mai făcut, ce desene, ce alt imprimeu avem pentru sezonul acesta”, a completat ea.

Așadar, cei interesați pot găsi produsele în unele magazine partenere, la diverse evenimente – precum Street Delivery, de pildă – sau pot să le comande folosind datele de contact și informațiile disponibile pe pagina de Facebook și pe site-ul Atelierului de Pânză.

În plus, oricine își dorește o sacoșă de pânză poate să viziteze Atelierul: „o dată la două-trei luni facem Ziua Porților Deschise și atunci îi invităm pe doritori în Atelier să-i cunoască pe cei care lucrează aici, să vadă exact ce facem noi, să facă activități recreative utilizând sacoșele de pânză – ateliere de pictură pe pânză, spre exemplu”, subliniază Doris.

FOTO: Gândul

Numărul de produse vândute fluctuează de la lună la lună: pot fi câteva sute sau câteva mii. Prețurile variază și ele în funcție de tipul de sacoșă sau de complexitatea imprimeului. Pentru clienții persoane fizice, nu depășesc însă 30 de lei.

Până acum, Atelierul de Pânză nu a ajuns să aibă profit. 2014 a fost abia anul în care a reușit să își acopere cheltuielile. Pe de altă parte însă, grație unei finanțări  POSDRU obținută în august 2014, au reușit să cumpere încă patru mașini de cusut performante, cu ajutorul cărora Atelierul plănuiște lansarea unei noi linii de producție: tricouri.

Dar, deși nu au început chiar cu dreptul anul 2015, Doris spune că acest lucru nu-i descurajează: „Anul 2015 nu a început strălucit, dar ne dorim ca până la finalul anului să atingem partea aceasta de sustenabilitate economică și, de ce nu?, să fim și pe profit. Pentru că profitul care s-ar obține pe Atelierul de Pânză va fi folosit tot pentru o cauză bună – pentru susținerea activității de împăduriri, pe care Viitor Plus o desfășoară în zona de sud-est a României„, a explicat ea. „Anul trecut, noi am inaugurat prima pădure plantată și adusă la statul de masiv de un ONG din România. E vorba de Pădurea Copiilor, un proiect special al Viitor Plus, desfășurat încă de la înființarea ONG-ului. Pădurea e situată la kilometrul 86 pe Autostrada Soarelui”, a mai spus Doris.

Atelierul de Pânză, desemnat „Antreprenorul lunii aprilie” de Ambasada SUA la București

Pentru toate eforturile și activitățile sale, Atelierul de Pânză a ajuns să fie și premiat. Și nu de oricine, ci de Ambasada SUA la București, care i-a oferit, în aprilie, titlul de „Antreprenorul lunii”.

„Ei au colaborat cu Viitor Plus pe alte proiecte, dar când au ajuns în Atelierul de Pânză au văzut felul în care lucrăm, ce produse facem și au fost încântați de idee din mai multe motive, sper eu de egală importanță pentru ei. În primul rând, pentru că facem un business social, iar în al doilea rând, pentru că avem o componentă de mediu foarte importantă. Cumva, ambele au cântărit la fel de mult în acordarea acestui premiu. Suntem foarte încântați că se întâmplă asta, că în sfârșit eforturile care au fost depuse în dezvoltarea proiectului Atelierul de Pânză sunt recunoscute. Ne-ar fi drag să se preia ideile din spatele atelierului, să fie cumva replicate și în alte zone”, a spus managerul proiectului.

FOTO: Gândul

FOTO: Gândul

Cum ar trebui să procedeze cei care vor răspunde acestui îndemn? „Să aplice fix aceleași principii ca într-un business obișnuit, numai că așteptările trebuie să fie mult mai rezervate”, precizează Doris. „Probabil că dacă un business obișnuit poate deveni sustenabil în doi-trei ani, când e vorba de un business social, obiectivul e cu totul altul. Felul în care reușești să atingi sustenabilitatea e mult mai greu. Și atunci, trebuie să te aștepți de la bun început că o să ai foarte mult de muncă. Dar, pe de altă parte, nu întotdeauna satisfacțiile sunt de ordin material, că doar de asta vorbim de domeniul acesta. Cu siguranță beneficiile pe care le avem într-un final, când tragem linie, sunt net superioare„, apreciază ea.

Dacă cineva va avea curajul să înceapă un proiect similar, rămâne de văzut. Cert e că oamenii din spatele Atelierului de Pânză își culeg zilnic roadele: zâmbetul sincer al celor pe care îi ajută.

„Asta ne dorim: să-i avem pe oameni integrați în proiect, să stea cu noi o lungă perioadă de timp. De-a lungul anilor, cred că au fost opt sau nouă persoane cu diverse probleme care au beneficiat de suportul Atelierului de Pânză. Dacă îi adăugăm și pe colegii noștri noi din proiectul POSDRU, deja ajungem la 11. Deci, eu spun că și dacă schimbi o viață contează, apoi dacă schimbi atâtea!„.

Inchide