Festivalul ProEtnica. Cum a devenit Sighișoara loc de întâlnire pentru minoritățile etnice

Pe străzile înguste ale Cetății Sighișoara e aglomerație. Plăcută însă, colorată. Pe sub ghirlandele festive trec fete cu obrajii îmbujorați și flori prinse în păr, băieți cu pălării împodibite cu pene și mărgele. Se vorbește rusă, turcă, poloneză, maghiară, cehă, italiană, germană sau orice altă limbă a minorităților etnice din România.

Din cei aproximativ 28.100 de locuitori ai Sighișoarei, aproape 19% sunt etnici maghiari, sași, germani, romi, bulgari, italieni și ceangăi. Asta în mod normal. Festivalul Intercultural ProEtnica face însă ca anual, timp de câteva zile, cetatea să se transforme într-o reuniune a minorităților din România.

Cea de-a XI-a ediție a evenimentului a adus în orașul de pe Târnava Mare peste 800 de participanți, din 20 de comunități etnice din întreaga țară: ucrainieni, turci, tătari, slovaci,sărbi, ruteni, ruși lipoveni, romi, polonezi, maghiari, macedoneni, italieni, greci, germani, evrei, croați, cehi, bulgari, armeni, albanezi, aromâni, dar și români.

„Scopul principal al festivalului este promovarea interacțiunii. Dorim să contribuim la pacea socială prin cunoaștere, prin interacțiune… Să înveți să-l apreciezi pe cel de lângă tine”, a explicat pentru gândul Volker Reiter, directorul executiv al Asociației Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret și organizatorul Festivalului ProEtnica.

Scopul pare să fie atins: în Piața Muzeului, în „zona interactivă”, oamenii se alătură dansatorilor ce-și poartă cu mândrie costumele populare. „Învățați să apreciați minoritățile, aceasta este România! Facem cumva să fie bine! Am zis!”, repetă Toboșarul Cetății.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Foto: Gândul//Adriana Stanca

La câțiva pași, pe scena amplasată în Piața Cetății, urcă din când în când ansambluri folclorice. „Pentru fiecare comunitate etnică din țară, participarea la festivalul acesta este deja o chestiune de imagine. La prima ediție nu au venit decât 14 astfel de ansambluri. Ulterior au înțeles că este important să-și trimită reprezentanții. Acum ne simțim oarecum obligați să organizăm Festivalul”, a povestit Volker Reiter.

Germanul, delegat în România din partea Institutului pentru Relații Externe (ifa) din Stuttgart, ca asistent cultural al Forumului Democrat al Germanilor din Sighișoara, se ocupă de 13 ani de Asociația Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret (ibz).

„Institutul (ifa, n. red) este o organizație sprijinită de Ministerul de Externe al Germaniei. În anul 2000 s-a înființat Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, iar institutul a lansat un concurs de proiecte. Și am încercat și eu. Așa mi-a venit ideea înființării Centrului, iar cu ajutorul Ambasadei Germaniei s-a pus baza materială a ceea ce este acum aici: sediul Asociației ibz, Burg Hostel (hostel al Asociației ibz, deschis în interiorul unei clădiri medievale restaurată cu ajutorul Guvernului R.F. Germania, n. red). Am avut sprijin timp de 4 ani din partea Guvernului german”, a explicat acesta.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Foto: Gândul//Adriana Stanca

În ceea ce privește însă ideea Festivalului ProEtnica, aceasta s-a născut într-un mod oarecum inedit, spune Volker Reiter: „Asociația ibz era la început, se organizeau interviurile pentru primii angajați. Și fiecare candidat era întrebat: . A fost o probă. Din răspunsurile primite s-a născut festivalul.”

De la prima ediție din anul 2000, evenimentul s-a dezvoltat treptat, aducând alături din ce în ce mai mulți participanți, reprezentanți ai comunităților etnice de pe teritoriul României. În plus, Festivalul ProEtnica și-a îndreptat atenția și asupra emigranților din țara noastră, la ediția din 2009 participând și Organizația Femeilor Refugiate din România.

„Ideea a fost ca minoritățile naționale istorice să devină gazde pentru minoritățile noi. De fapt, este o idee care rămâne încă atractivă. O să încercăm și în viitor să introducem în festival grupuri din China, din Arabia. Îmi doresc să fie un festival deschis și emigranților”, a precizat Volker Reiter.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Totodată, Asociația Centrul Educațional Interetnic pentru Tineret organizează, pe lângă festival, și cursuri de formare profesională: „Noi suntem și un centru de formare și integrare profesională pentru tinerii dezavantajați social. Cursurile sunt gratuite, iar participanții primesc și o bursă pentru a putea participa”, a explicat Reiter pentru gândul.

„Asociația ibz este partener la două cooperari europene: „EULE” („Entwicklung Und Leben in Europa”/„Dezvoltare și viață în Europa”) – un proiect de formare a tinerilor desfășurat în cadrul programului „Youth” al UE, și „MELT” („Migration in Europe and Local Traditions”) – un proiect finanțat prin Programul Cultura 2007 – 2013 al UE.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Festivalul Intercultural ProEtnica se va încheia duminică seara, cu un concert al formației Desperado. În timpul zilei însă vor urca pe scenă numeroase ansambluri folclorice, printre care „Efthimos”, „Dyonisos” și „Ithaki” (Uniunea Elenă din România), Ansamblul „Hayakagak” (Uniunea Armenilor din România/Cluj), Ansamblul „Sveti Sava” și Orchestra de Tamburas „Batini Beciari” (Uniunea Sârbilor din România), Ansamblul „Asul de treflă” (Partida Romilor ProEuropa) și Ansamblul „Târnava Mare” (Asociația Culturală Târnava Mare).

De asemenea, Târgul Meșteșugarilor rămâne deschis până duminică seara.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Accesul publicului este liber la toate evenimentele din cadrul Festivalului Intercultural ProEtnica. Mai multe detalii despre eveniment sunt disponibile pe site-ul evenimentului.

CE ALTE OBIECTIVE TURISTICE POT FI VIZITATE ÎN CETATE

În plus, aceia care sosesc în Sighișoara pentru Festivalul Intercultural ProEtnica pot vizita și câteva dintre obiectivele turistice ale orașului:

Turnul cu ceas – Cu o înălțime de 64 de metri și ziduri groase de peste 2 metri, turnul datează din secolul al XIV-lea. Până în anul 1556, la primul etaj a funcționat primăria orașului Sighișoara. Din 1899 însă, turnul adăpostește Muzeul de Istorie. Poate fi vizitat de marți până vineri, în intervalul orar 09:00-18.30, și în weekend, între orele 10.00 și 17.30.

Prețul unui bilet este 12 lei sau 3 lei, pentru elevi și studenți. Fotografierea sau filmarea sunt permise doar după achitarea unei taxe de 30 de lei, respectiv 40 de lei.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Biserica din deal – Distins de Uniunea Europeană cu Marele Premiu Europa Nostra la categoria „Conservare/Patrimoniu”, lăcașul este considerat unul dintre cele mai importante monumente ale orașului Sighișoara. Închinată Sfântului Nicolae, biserica evanghelică a fost construită în mai multe etape, în perioada 1345-1525.

Cu o lungime de 53 de metri și un turn-clopotniță înalt de 42 de metri, este a patra cea mai mare biserică gotică din Transilvania. Poate fi vizitată de luni până duminică, de la ora 10:00 până la ora 17:00. Prețul unui bilet este de 3 lei.

Scara acoperită – Denumită și „Scara școlarilor”, aceasta a fost construită în 1624 pentru protejarea copiilor care mergeau către liceul Joseph Haltrich. Inițial avea 300 de trepte, însă în urma modificărilor aduse în urmă cu peste 160 de ani, numărul lor a scăzut la 175. La capătul scării, pe deal, se află și Muzeul Școlii, ce poate fi vizitat zilnic, în intervalul orar 10:00-16:30/17:00. Un bilet de intrare costă 2 lei.

Foto: Gândul//Adriana Stanca

Biserica Mănăstirii – Situată în vecinătatea Turnului cu ceas, biserica a aparținut Mănăstirii dominicane care a fost demolată însă la sfârșitul secolului al XIX-lea. Forma actuală a lăcașului datează din anul 1677: are 44,5 metri lungime și o înălțime de aproape 13 metri. Pereții interiori sunt împodobiți cu 35 de covoare orientale țesute în secolele al XVI-lea și al XVII-lea.

Poate fi vizitată zilnic, între orele 10:00 și 17:00, contra unei taxe de 3 lei.

Catedrala romano-catolică Sfântul Iosif – Închinată Sfântului Iosif, biserica a fost construită în anul 1894, după demolarea Mănăstirii Maicilor Franciscane și a Turnului Lăcătușilor. Acoperișul și nava au fost însă refăcute după ce un incendiu le-a mistuit în anul 1983. De asemenea, catedrala a fost restaurată complet în perioada 2005-2007. Poate fi vizitată gratuit, în fiecare zi.

Foto: Gândul//Adriana Stanca