Locul din București care le trezește nostalgii românilor: de la ”Răpirea din serai” și peștele de pe mileu la ”televiziunea poporului” a lui Dan Diaconescu (REPORTAJ)

Pe strada Covaci din Centrul Vechi al Bucureștiului doi tineri au creat un loc în care au adunat tot kitsch-ul românesc: carpete cu Răpirea din serai, obiecte legate de religie, peşti de cristal, dar şi alte bibelouri din perioada comunistă se numără printre cele peste 200 de exponate ale Muzeului Kitsch-ului românesc.

Muzeul a fost deschis în urmă cu trei ani de Adrian Nastasa și Cristian Lica, doi tineri care au vrut să le ofere străinilor experiența obiceiurilor și tradițiilor românești: de la obiecte ce trezesc emoții în românii nostalgici, celebrul pat cu recamier și carpeta cu Răpirea din serai, la secvențele din Teleenciclopedia și desenele animate comunise ce rulează pe un televizor.

Mileul cu pește și Răpirea din serai

Am analizat și oferta turistică din București și am văzut că avem o ofertă turistică destul de slăbuță, așa că am vrut să le oferim turiștilor o experiență inedită aici la muzeu. Ne-am adresat și românilor, însă pentru români e o experiență back in time. E un lucru unic în București și destul de catchy”, povestește Adrian Nastasa pentru Gândul.ro.

INEDIT Verdictul unui american din Florida la prima întâlnire cu șoriciul: „Nu e rău. Cred că asta ar merge cu câteva beri, vreo şapte, sau 10”

12:10

FLASH NEWS Dragoş Pîslaru se face scut pentru Ilie Bolojan: „Nu, nu Bolojan a dus România în gard”

12:03

Dacă românii privesc locul cu nostalgie, străinii sunt fascinați de poveștile din spatele muzeului. Adrian Nastasa spune că i-a atras pe turiști cu două povești : Comunismul și Dracula.

Foto: Peștele din sticlă pe mileu

De la tragic la comic

Străinii sunt foarte atrași de partea asta. 95% din feedback e pozitiv, iar cam 80% e vizitat de străini și 20% de români. A fost vizitat atât de europeni, de americani, dar și de persoane din America Latină. Majoritatea regăsesc și ei niște lucruri, niște similitudini între culturi. Practic povestea e cea care te atrage. Sunt lucruri adevărate, însă sunt prezentate într-o manieră comică, atrăgătoare”, mai spune Adrian Nastasa.

Obiectele sunt donații, achiziții din târguri, dar mare majoritatea a exponatelor sunt lucruri pe care Cristi și Adrian le aveau în casă. Ideea nouă și neexplorată le-a adus și criticile unor români.

Unii români ne ceartă, mai ales cei în vârstă. Ei venind aici și văzând expuse diferite lucruri cum ar fi mileurile de exemplu. Noi știm că a fost dificil ca cineva să lucreze la acel mileu, însă le explică că noi expunem kitsch-ul prin asocierea dintre mileu, peștele de pe mileu așezate pe televizor care se transformă în kitsch.Alți români ne mai ceartă că nu am tradus și că am păstrat ceea ce e scris în dreptul exponatelor în limba engleză. Asta pentru că am vrut să transmitem mesaj străinilor”, povestește Adrian Nastasa.

Foto: Adrian Natasa, fondatorul muzeului

De la gypsy culture la ziarele Scânteia

Structura muzeului a fost gândită în șase mari categorii și povești: Dracula kitsch (obiecte kitsch care mizează pe celebrul mit al vampirului), kitsch-ul religios, kitsch-ul din epoca comunistă, kitsch-ul legat de designul interior, gypsy-kitsch și modern kitsch.

La parter au amenajat kitsch-ul anilor 70-90, iar la etaj kitsch-ul din anii `90 până în zilele noastre. A început cu Dracula fiind brandul cu cea mai mare notorietate pentru turiștii străini. A urmat kitsch-ul religios unde au expus veșmenintele aurii și opulența religioasă. Un spațiu generos pe rafturile muzeului îl are epoca comunistă cu dictatorul Nicolae Ceaușescu.

Mirosul de frigider gol, de igrasie și stătut, lipsa apei calde, celebrele ziare Scânteia, revistele de benzi desenate destinate copiilor se regăsesc în elementele așezate pe rafturile ce și-au dorit să conserve kitschul românesc.

Cultura gypsy e expusă prin vrăjitoarele lor și palatele aurii cu celebrele turnuri. Pe pereții impregnați și ei de kitsch găsim și tradițiile românești specifice nunții până la fenomenul OTV din garsoniera lui Dan Diaconescu.

Foto: Dan Diaconescu și OTV pe pereții Muzeului Kitsch-ului