Ionut Jifcu
27.08.2018
#RoMânia

#roMânia Afaceri românești din bani străini. „Acasă este acasă.” Câți bani trimite Diaspora în țară

#roMânia Afaceri românești din bani străini. "Acasă este acasă." Campania #roMânia prezintă poveștile unor tineri, care după ani de muncă în Anglia, au ales să revină acasă.

Alex Curt s-a întors în Slatina, după mai bine de cinci ani în care a locuit și muncit în Anglia. Tânărul a adus acasă conceptul de „barber shop„, iar la aproape două săptămâni de la deschidere, salonul său era căutat de slătinenii care vor cele mai noi frizuri.

„Am văzut pe afară, prin Anglia și alte țări”, spune Alex.

În urmă cu cinci ani, Alex părăsea România cu direcția Anglia. „Doar asta am lucrat, zi de zi, timp de vreo cinci ani. Am fost în Colchester, la o oră de Londra, dar în tot acest timp m-am gândit să mă întorc acasă. Chiar cu gândul ăsta am plecat, să mă întorc la Slatina”, mărturisește el.

Bărbatul spune că primul contact cu insula britanică a fost dur: „Sincer, nu am fost bine primiți în 2012, în Anglia, dar cu timpul și-au dat seama că au nevoie de noi, de ceea ce facem noi și ne-am acomodat unii cu alții. Impactul a fost prima dată”.

Alex Curt în barber shop-ul din Slatina

El nu găsește o mare diferență între clienții pe care îi avea în Anglia și cei din Slatina. Mentalitățile sunt, însă, diferite.

„Meseria asta am învățat-o în București, unde am și practicat-o câțiva ani, apoi am plecat în Anglia. Sincer, nu e mare diferență între a tunde englezi și a tunde slătineni, doar că există o cultură diferită. Ei sunt mai libertini, au alt stil de viață, în timp ce noi suntem altfel, mai conservatori. Frizurile sunt aceleași, e același trend în toată lumea”.

„Prima decizie, cu plecatul, a fost spontană, adică m-am hotărât în câteva zile și am plecat. Întoarcerea, însă, a fost o decizie mult mai grea. Ne-am tot gândit vreo doi ani, ne-am uitat de spațiu, nu a fost ceva ușor, chiar a fost dificil să renunțăm la Anglia, dar acasă e acasă. Bani poți să faci oriunde și neașteptat este faptul că ne apropiem de banii pe care îi făceam acolo”, crede Alex Curt.

Alex Curt în barber shop-ul din Slatina

Un cuplu din Gorj, după nouă ani la muncă în Anglia: „Ne întoarcem definitiv acasă!”

La 20 ani, vârstă la care alți adolescenți își faceau planuri să meargă în alt oraș pentru a urma o facultate, Ramona, o tânără din localitatea Târgu Cărbunești, județul Gorj, a decis, în 2009, să-și unească destinul cu Ionuț, un bărbat cu patru ani mai mare decât ea, care locuia în același oraș. La scurt timp după căsătorie, cei doi tineri au hotărât să meargă împreună la muncă în străinătate, cu gândul de a-și construi o casă și de a se întoarce cât mai repede în țară. Așa au ajuns în Anglia. El a început să lucreze în construcții, în domeniul amenajărilor interioare, iar Ramona ca ospătar într-o cafenea.

Planurile de a sacrifica doar câteva luni departe de părinți, frați și prieteni s-au transformat în ani, iar dorința de a avea o casă nouă, împlinită recent, s-a transformat în dorința de a avea și o afacere, pentru a nu fi nevoiți să se întoarcă în străinătate. După aproximativ patru ani petrecuți printre străini, în 2012, tânăra de 29 de ani a rămas însărcinată, iar Denis le-a schimbat complet viața. Ramona a decis să renunțe la slujbă pentru a se ocupa de creșterea copilulului, însă a rămas în Anglia, ca să fie alături de soțul ei. Bărbatul și-a făcut propria firmă de construcții, având în subordine peste 10 angajați, majoritatea tineri din orașul Târgu Cărbunești.

Ramona, Denis și Ionuț Gâlcescu din Târgu Cărbunești

„Firma din Anglia este în domeniul construcțiilor, de amenajări interioare. Noi de la început am spus că ne vom întoarce în România. Și ne întoarcem definitiv acasă! Casa e gata, ne vom ocupa și de afacere. România este frumoasă, este țara sufletului nostru. Ne-am cumpărat și un apartament acasă. Diferența dintre România și Anglia este de bani, de viață. Însă repet: România este țara sufletului nostru. Avem familia aici, suntem patrioți 100%. Noi și până acum am stat câte 2-3 luni în țară, pe an. Pentru mine nu a fost greu cu copilul, limba engleză a învățat-o la școală, limba română a învățat-o când am venit acasă, pentru că noi vorbim în română. A fost greu că am fost departe de familie. Copilul e deja la școală, a terminat clasa zero. Mai stăm până la vară în Anglia, apoi ne retragem definitiv, vin eu cu copilul acasă, îl transfer în orașul în care am copilărit eu. Soțul meu mai rămâne ceva timp. Va fi dificil, dar o să mă ocup eu de afacere”, a mai declarat tânăra din Târgu Cărbunești.

În anii petrecuți în străinătate, Ionuț Gîlcescu a fost preocupat și de orașul natal, unde de aproape un an a înființat un club de fotbal pentru copii, la care speră că se va înscrie curând și fiul lui, Denis. Ramona și Ionuț au deschis un magazin și un bar în Târgu Cărbunești, de care deocamdată se ocupă cei doi asociați ai lor. „Sunt deja 40 de copii înscriși la clubul Viitorul Târgu Cărbunești. Vream ca și copilul nostru să joace în cadrul acestui club. Am deschis un bar și un magazin în localitate, de care acum se ocupă asociații noștri”, spune Ramona Gîlcescu.

santier

„Fenomenul plecării și revenirii familiilor de români în țară se poate explica prin prezența în interiorul acestora a unor tentații de a pleca. Tentația de a pleca se conturează la persoanele care trăiesc intense sentimente de inadecvare socială, financiară, materială  sau familială. Cu alte cuvinte, plecarea poate să fie determinată de dorința individului de a i se pierde urma, în acest caz nu se mai  vorbește despre întoarcerea la locul natal, plecarea fiind definitivă sau plecarea să însemne schimbarea statutului social și atunci individul se întoarce pentru a schimba reputația familiei din care face parte. Schimbarea renumelui familiei din care face parte individul se generează numai după ce s-a atins un nivel superior de dezvoltare financiară și materială”, explică Maria Tomescu, psiholog clinician și psihoterapeut. 

Potrivit statisticilor oficiale, România câștigă trei miliarde de euro pe an de pe urma celor plecați la muncă în străinătate, dar plătește infinit mai mult din cauza acestui exod: deficit de forță de muncă și deficit de contribuabili la buget.

Angajatorii se plâng că nu mai au muncitori, iar în disperare de cauză, au ajuns să susțină financiar clase în școli de meserii în speranța că tinerii vor rămâne în firmele lor.

Criza forței de muncă de pe piața românească i-a determinat pe alți agenți economici să se orienteze către angajați din afara țării.

Un proiect de lege privind pensionarea anunță un viitor sumbru. „Dacă se menține același ritm, în 15-20 de ani va fi pusă în dificultate atât piața muncii, care va rămâne fără salariați, cât și bugetele de sănătate și de pensii care vor avea nevoie de sprijn tot mai mare de la bugetul de stat”, se menționează în proiectul depus la Senat și semnat de zeci de parlamentari.

Un studiu făcut public de Institutul Național de Statistică indică faptul că, în cel mai pesimist scenariu, în anul 2060, în România, populația va fi de 12,5 milioane locuitori, iar varianta medie – în țară ar urma să trăiască 13,8 milioane locuitori.

 

Inchide